O rază de speranţă în întuneric. Ajutoarele primite din străinătate de cultele religioase din România în anii '70-'80, Denisa Bodeanu, Târgovişte, Editura Cetatea de Scaun, 2018, 288 p.

Volumul conține un amplu studiu introductiv, o secțiune de 56 de documente și o secțiune de facsimile.
În cadrul studiului este prezentată situația ajutoarelor primite înainte de 1970, este analizat impactul inundațiilor din primăvara anului 1970 asupra atitudinii statului comunist față de ajutoarele externe, sunt prezentate instituțiile și organizațiile caritabile care au trimis ajutoare între 1970-1989 și modul în care ajungeau ele la beneficiari, sunt oferite date privind bunurile și sumele primite de biserici, preoți și credincioși, este analizată influența pe care au avut-o acestea și sunt prezentate măsurile luate de instituțiile comuniste pentru a limita pătrunderea lor în țară.
Documentele publicate în volum provin din fondul „Documentar” al Arhivei Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității și din fondul „Ministerul Cultelor și Artelor” de la Arhivele Naționale Istorice Centrale. Marea lor majoritate se referă la ajutoarele primite de etnicii maghiari, germani și evrei care aparțineau de Bisericile Catolică și Reformată și de Cultul Mozaic.

Istoriografia clujeană sub supravegherea Securităţii, Liviu Pleşa, Târgovişte, Editura Cetatea de Scaun, 2017, 480 p.

Autorul şi-a bazat demonstraţia şi, deopotrivă, concluziile, pe o documentare realizată atât în dosarele create de fosta Securitate, cât şi în literatura istorică a perioadei. Sunt nu numai surprinse, ci şi analizate cu un deosebit simţ al nuanţelor, ezitările personajelor, reorientările lor ideologice (dar şi limitele acestora!), precum şi revenirea (imediat ce împrejurările politice au oferit această oportunitate) la temele tradiţionale în scrisul istoricilor clujeni, cât şi în ceea ce priveşte comportamentul acestora („balansul” între calitatea de urmărit de către Securitate şi de informator al acesteia fiind, de pildă, un fenomen des întâlnit). O atenţie specială merită şi paginile în care este prezentată politica PCR faţă de intelectuali, cu o distanţare implicită de unele abordări schematice destul de populare în România. Studiile de caz incluse în finalul volumului (dedicate lui Ioan Lupaş, Silviu Dragomir, Ştefan Meteş şi Francisc Pall, toţi patru mari istorici ardeleni) reuşesc să menţină captivă atenţia cititorului. Contribuţii originale esenţiale sunt şi în subcapitolele dedicate grevei studenţilor clujeni români din 1946 (care a avut repercusiuni adânci şi de durată asupra mediului universitar), precum şi manifestărilor aniversare clujene ale Micii Uniri de la 1859, care au dus la aşa-numitul „proces <<Hora Unirii>>”. De asemenea, considerăm că impactul volumului este amplificat şi de proximitatea temporală a Centenarului Marii Uniri, având în vedere că o parte dintre istoricii analizaţi au fost participanţi direcţi nu numai la lupta de emancipare naţională a românilor din Austro-Ungaria, ci şi la înfăptuirea Marii Uniri. Dincolo de eventuale „justificări” de genul instaurării forţate în România a regimului comunist, sau de prezenţa aici a trupelor şi a consilierilor sovietici, reprimarea brutală a acestor personalităţi de către organele de represiune şi justiţia din România rămâne o pată greu de şters în istoria naţională. [Silviu B. Moldovan]

Politică şi demografie în România comunistă (1966-1989), editori: Liviu Marius Bejenaru, Raluca Nicoleta Spiridon, Bucureşti, Editura Eikon, 2017, 390 p.

Lucrarea se constituie într-o culegere de documente provenite în mare măsură din Arhiva CNSAS, revelatoare pentru modul în care prin adoptarea legislaţiei pronataliste şi profamiliste, controlul social de tip socialist a invadat întregul spaţiu privat al vieţii familiale şi intime a individului, devenind un mijloc de represiune prin practica încurajării denunţurilor legate de reproducere. Alte tipuri de documente puse la dispoziţia cititorilor urmăresc relaţia dintre creşterea populaţiei şi dezvoltarea economică proclamată de către regimul comunist din România. Am considerat, de asemenea, necesar să includem în volum toate modificările dispoziţiilor legale privind întreruperea cursului sarcinii în strânsă concordanţă cu cele referitoare la divorţ şi a legislaţiei de ocrotire a mamei şi familiei.

 

Securitatea 1948-1989, vol. I Monografie, coordonatori: Florian Banu, Liviu Ţăranu, Târgovişte, Editura Cetatea de Scaun, 2016, 477 p.
Acest prim volum cuprinde o prezentare sintetică a predecesorilor instituţionali ai Securităţii, a evoluţiei structurii organizatorice, dar şi o analiză a subordonării interne şi externe a Securităţii. De asemenea, sunt evidenţiate relaţiile de colaborare cu instituţii similare din alte state socialiste, dar şi cu celelalte structuri de forţă ale regimului comunist din România (Miliţia, Trupele de Securitate, Justiţia, Sistemul penitenciar şi Ministerul/Departamentul Cultelor). Rod al activităţii colectivului din cadrul Serviciului Cercetare Editare al CNSAS, volumul de faţă beneficiază, totodată, de o amplă prezentare a surselor şi a istoriografiei problemei, precum şi de un set de concluzii sintetice privind evoluţia Securităţii, în ansamblul ei, în întreaga perioadă a regimului comunist.
Din considerente strict editoriale, celelalte aspecte esenţiale ale unei istorii monografice a Securităţii (personalul şi evoluţia politicii de cadre, mijloacele şi metodele de lucru, respectiv direcţiile de acţiune ale Securităţii), vor fi tratate separat în celelalte două volume ale monografiei, care se află în curs de elaborare.
Lucrarea este destinată, deopotrivă, publicului larg, neiniţiat în avatarurile Securităţii, dar şi (mai ales!) cercetătorilor istoriei regimului comunist (istorici, sociologi, politologi), precum şi viitorilor specialişti (studenţi şi doctoranzi la facultăţi de profil). Nu în ultimul rând, am avut în vedere, ca public-ţintă, jurnaliştii şi reporterii din mass-media, foarte interesaţi şi activi în a scrie despre Securitate.

  Vizualizare şi download.

Generalul Nicolae Rădescu. Profilul unui om de stat în imagini și documente, Oana Ionel Demetriade, Alexandru Șerbănescu, Editura Oscar Print, București, 2015, 304p.

Volumul (conceput în forma unui album) cuprinde documente și fotografii care recompun viața și cariera generalului Nicolae Rădescu, fost prim-ministru al României. Cercetarea a fost realizată în mai multe arhive și biblioteci publice (Arhiva C.N.S.A.S., Arhivele Naționale ale României, Arhivele Militare Române, Biblioteca Națională a României, Biblioteca Academiei Române, Biblioteca Băncii Naționale a României, Arhiva I.I.C.C.M.E.R.) și private (Arhiva familiei Șerbănescu, Arhiva familiei Rădescu). Alături de un „Cuvânt înainte” semnat de academicianul Mugur Isărescu, guvernatorul B.N.R., și de un portret al generalului realizat de prof. univ. dr. Alexandru Șerbănescu (nepot), în volum a fost inclus un studiu al academicianului Dinu C. Giurescu (Nicolae Rădescu în perspectiva timpului).

Gheorghe Gheorghiu-Dej. Cultul personalităţii, Elis Pleşa, Târgovişte, Editura Cetatea de Scaun, 2015, 345 p.

Volumul de autor semnat de Elis Pleşa, Gheorghe Gheorghiu-Dej. Cultul personalităţii, apărut în anul 2015, la Editura Cetatea de Scaun din Târgovişte, sub dublă egidă (Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii şi Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului Românesc), reprezintă încununarea parcursului doctoral al autoarei, desfăşurat sub atenta îndrumare a profesorului universitar dr. Mihai Retegan.
Volumul însumează patru capitole, în care sunt analizate următoarele aspecte: activitatea lui Gheorghiu-Dej în perioada de ilegalitate a partidului comunist; cristalizarea cultului personalităţii acestuia pe parcursul luptei pentru putere din interiorul partidului; formele de manifestare ale cultului liderului P.M.R. şi reacţiile surprinse în rândul populaţiei româneşti imediat după moartea acestuia.
Realizat în proporţie covârşitoare pe baza documentelor de arhivă puse la dispoziţie de către Arhivele Naţionale ale României şi de către Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, prin acest volum s-a încercat să se acopere un gol al scrierilor istorice despre „epoca Dej”, şi anume cultul personalităţii lui Gheorghe Gheorghiu-Dej. [Silviu B. Moldovan]

„Clopotul amuţit”. Preotul Pálfi Géza – o viaţă supravegheată de Securitate, editori Denisa Bodeanu, Novák Csaba Zoltán, Miercurea-Ciuc, Editura Pro-Print, 2011, 282 p.

Figură marcantă a catolicilor de naţionalitate maghiară din Transilvania, preotul Pálfi Géza a fost, între noiembrie 1963 – martie 1984, un „obiectiv” important al Securităţii. Moartea sa suspectă la 13 martie 1984 l-a transformat într-unul din simbolurile rezistenţei Bisericii Catolice împotriva regimului comunist, iar amintirea activităţii şi personalităţii sale s-a păstrat vie în memoria colectivă până în zilele noastre. Volumul conţine un studiu introductiv realizat de Denisa Bodeanu şi Novák Csaba Zoltán, 81 de documente inedite din Arhiva Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, şase interviuri realizate de Maksay Ágnes şi o secţiune de fotografii. Totodată, volumul este însoţit de un film documentar intitulat „Dosarul Filip. Viaţa lui Pálfi Géza sub supravegherea Securităţii” regizat de Maksay Ágnes.
Documentele reflectă confruntarea inegală dintre curajosul preot maghiar și Securitate, care l-a supravegheat timp de peste două decenii, i-a influenţat major unele episoade ale existenţei dar nu a reuşit vreodată să-i cunoască în detaliu activităţile sau să-l determine să-și schimbe concepţiile şi idealurile.

Afacerea „Evanghelistul”... Vizita lui Billy Graham în România (1985), editori Denisa Bodeanu, Vasile Valentin, Cluj-Napoca, Editura Argonaut, 2010, 353 p.

În intervalul 6-17 septembrie 1985 autoritățile comuniste i-au permis celebrului pastor american Billy Graham să întreprindă o amplă vizită în România și să susţină predici în zece lăcaşuri de cult din întreaga ţară. La aceste predici au asistat aproximativ 150.000 de oameni.
Volumul conține un amplu studiu introductiv, 70 de documente inedite din arhiva fostei Securități și 22 de fotografii realizate în timpul vizitei. Documentele reflectă principalele momente ale tratativelor întreprinse de Alexander Haraszti (reprezentatul lui Billy Graham) cu autorităţile române, prezintă toate măsurile şi acţiunile întreprinse de Securitate înaintea şi în timpul vizitei, reacţiile mass-mediei internaţionale şi consecinţele vizitei.

În mijlocul vâltorii. Note și amintiri politice, Nicolae Pascu, ediție îngrijită, studiu, note, indice și anexe documentare de Oana Ionel, Editura Enciclopedică, București, 2010, 525p.

Volumul cuprinde memoriile lui Nicolae Pascu (1899-1973), fruntaș țărănist și apropiat al lui Iuliu Maniu, și un număr de 30 documente elaborate de Securitate. Memoriile au fost concepute și pregătite pentru editare de către autorul lor, confiscate în momentul arestării sale (1959) și depozitate în arhiva fostei poliții politice, care a fost predată Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității. Memoriile și documentele reflectă viața politică a României din preajma și din primii ani ai instaurării comunismului.

  Vizualizare şi download.

  Vizualizare şi download.

  Vizualizare şi download.

Lupta mea pentru sindicate libere în România. Terorismul politic organizat de statul comunist, Vasile Paraschiv, ediție îngrijită, note și selecția documentelor de Oana Ionel și Dragoș Marcu, postfață de Marius Oprea, Editura Polirom, Iași, 2005, 388p.

Volumul cuprinde memoriile cunoscutului disident Vasile Paraschiv (1928-2011) și un corpus de 114 documente, selectate din dosarele Securității deschise pe numele său și a unor persoane cu care a avut legături (Doina Cornea, Paul Goma, Alexandru Ungureanu etc.). Au fost refăcute, astfel, biografia, motivele și etapele disidenței lui Vasile Paraschiv, precum și măsurile luate de P.C.R. și de Securitate împotriva sa.

  Vizualizare şi download.

Un sfert de veac de urmărire: documente din dosarele secrete ale generalului Nicolae Rădescu, documente selectate și editate de Monica Grigore, Oana Ionel și Dragoș Marcu, studiu introductiv de Gheorghe Onișoru, Editura Enciclopedică, București, 2004, 463p.

Volumul a fost conceput în două părți. Prima conține însemnări cu caracter memorialistic ale generalului Nicolae Rădescu (1874-1953), fost prim-ministru al României, descoperite în anul 1964 și confiscate de autorități; textele oferă propria versiune asupra evenimentelor din timpul instaurării comunismului în România. Ce-a de-a doua parte conține 230 documente, selectate din mai multe fonduri ale Arhivei C.N.S.A.S., care reflectă supravegherea generalului Rădescu de către S.S.I. și Securitate.

  Vizualizare şi download.