Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii

Cancelaria Prim-Ministrului României a organizat în zilele de 30-31 iulie la Sighet și Baia Mare reuniunea Comitetului Interministerial de Monitorizare a Implementării Strategiei naționale pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei radicalizării și a discursului instigator la ură 2024-2027.
Pe agenda de lucru a reuniunii, organizată sub coordonarea Domnului Secretar de Stat Dragoș Hotea, s-au aflat: adoptarea Regulamentului de organizare și funcționare a Comitetului Interministerial, discuții privind demersurile ce vor fi întreprinse pentru implementarea Strategiei naționale, prezentarea datelor privind participarea României la reuniunea plenară IHRA (Glasgow, iunie 2024), prezentare privind participarea coordonatorului Comitetului la acțiuni naționale/internaționale (perioada martie-iulie 2024), prezentarea raportului Agenției Uniunii Europene pentru Drepturile Fundamentale (FRA) intitulat „Experiențele evreilor și percepțiile antisemitismului”.
Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității a fost reprezentat la întrunire de doamna Laura Cornea, Membru al Colegiului C.N.S.A.S., care a înmânat organizatorilor mesajul Președintelui CNSAS Constantin Buchet. și a făcut unele sugestii pentru buna desfășurare a activității de digitalizare a surselor existente în arhiva noastră.

Arhivele Militare Naționale Române au marcat în data de 26 iulie 2024, 104 ani de la înființarea Depozitului Central de Arhivă și 51 de ani de activitate arhivistică militară la Garnizoana Pitești printr-o sesiune de comunicări științifice. Acestea au fost dedicate trecerii a opt decenii de la momentul istoric al zilei de 23 august 1944, avand ca tema "Armata Română și anul de răscruce 1944".
Cu acest prilej a fost vizitat Depozitul central de arhivă, au fost prezentate lucrările științifice realizate de istoricii și arhiviștii militari și a fost organizată o masă rotundă pe tema importantului eveniment istoric evocat.
C.N.S.A.S. a răspuns invitației primită de la conducerea Arhivelor Militare Române, din partea domnului Comandant Col. Liviu Corciu și a domnului Comandant Col. Ing. Marius-Marian Olteanu, fiind reprezentat la acest eveniment de doamna Daniela-Laura Cornea (dr.)- membru al Colegiului C.N.S.A.S. și de domnul Siliviu Moldovan (dr.)- Director al Direcției Cercetare, Expoziții Publicații.
Ziua Arhivelor Militare, devenită o tradiție în rândul istoricilor și arhiviștilor români, a fost un bun prilej de întâlnire pentru schimbul de idei, pentru împărtășirea ultimilor descoperiri arhivistice și pentru conturarea unor noi direcții de cercetare care au ca punct de plecare momentul istoric de la 23 august 1944.
La mulți ani tuturor colegilor noștri, truditori în arhivele militare, a căror contribuție esențială în istoriografia română este o realitate!

C.N.S.A.S. a organizat în data de 23.07.2024 o nouă reuniune a grupului de lucru interinstituțional pentru aplicarea Decretului lege Nr.118/1990 și legilor dezvoltate din această reglementare postrevoluționară pe criteriul persecuției politice în timpul regimului comunist din România.
Grupul de lucru l-a avut coordonator central pe Domnul Secretar de Stat Dragoș Hotea, Cancelaria Prim-Ministrului, iar instituțiile participante au fost următoarele: MMSS, ANPIS, Casa de Pensii, MAI, Arhivele Naționale, MApN - Arhivele Militare, MAE - Direcția Arhivă, Oficiul Național pentru Cultul Eroilor, IICCMER, AFDPR, STS și Autoritatea pentru Digitalizarea României.
Din partea C.N.S.A.S. au participat Domnul Președinte Constantin Buchet, Doamna Laura Cornea - membru în Colegiul C.N.S.A.S., Doamna Iulia Moldovan - șef S.I.P.R.D., Doamna Consilier Ana Maria Bădiceanu.
Tematica ordinii de zi s-a referit la implementarea unei platforme tehnice care să cuprindă documente de profil pentru legislația în materie, instrumente de lucru ș.a. care să asigure o interoperabilitate tematică pentru instituțiile abilitate și să răspundă optim cererilor cetățenilor.

La inițiativa colegei noastre, doamna Andreea Oana Grigorescu, în data de 11 iulie 2024, o delegație a CNSAS formată din membri ai Colegiului a avut o întâlnire de lucru cu reprezentanții Facultății de Filosofie din cadrul Universității București.
La întâlnire a participat și domnul Prorector al Universității București, prof. univ. Bogdan Murgescu.
Cu ocazia discuțiilor purtate pe marginea necesității studierii și cunoașterii de către tinerii studenți ai Facultății de Filosofie a mecanismelor totalitare și a construcțiilor ideologice specifice acestora a rezultat interesul comun al celor două instituții pentru semnarea unui parteneriat de colaborare, care să faciliteze accesul acestora la arhiva și expertiza CNSAS.
Acordul de parteneriat a fost semnat de către domnul Președinte al CNSAS, Constatin Buchet și domnul Viorel Vizureanu, Decan al Facultății de Filosofie UB.
CNSAS rămâne fidel mandatului său de a facilita accesul public la arhiva aflată în custodie și de a promova inclusiv prin acorduri instituționale importanța și relevanța acesteia, mai ales în contextul actual, în care curentele extremiste și nostalgiile comuniste reprezintă provocări tot mai accentuate la adresa democrației.
Mulțumim colegilor de la Facultatea de Filosofie și îi așteptăm cât mai curând la studiu în arhiva CNSAS.

Editura Cetatea de Scaun a lansat, la Bookfest 2024, colecţia de STUDII ȘI DOCUMENTE DIN ARHIVA SECURITĂȚII. Cu acest prilej au fost prezentate trei volume apărute sub egida Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității:
1. „ROMÂNIA SOCIALISTĂ ȘI INTERPOLUL (1972–1989). POLIȚIE, TERORISM ȘI TRAFIC DE DROGURI ÎN TIMPUL RĂZBOIULUI RECE” Autor: Valentin Gheonea
2. „DINU N. MOVILĂ. ISTORIA UNEI VIEȚI” Ediție îngrijită de Alina Ilinca și Liviu Marius Bejenaru
3. „NICI UN ATENTAT!” - ORGANIZAREA ANTITERORISMULUI ÎN ROMÂNIA (1948-1989) Editori: Florian Banu, Luminiţa Banu
Lansarea şi prezentarea acestor volume a avut loc vineri, 31 mai, la Cafeneaua Artelor, în cadrul Bookfest 2024. În afară de editori şi autori, la eveniment au mai luat cuvântul dr. Constantin Buchet (președintele Colegiului CNSAS), dr. Silviu B. Moldovan (directorul Direcției Cercetare, Expoziții, Publicații a CNSAS) şi dr. Cosmin Budeancă (IICCMER).
Cei interesaţi pot achiziţiona volumele de pe site-ul editurii Cetatea de Scaun.

Porțile depozitului de arhivă al C.N.S.A.S. de la Popești Leordeni s-au deschis în ziua de 14 mai 2024 pentru a primi vizita unei delegații a Ambasadei Suediei la București, condusă de Excelența Sa, doamna Ambasador Therese Hydén. Cu acest prilej, au fost prezentate vizitatorilor principalele fonduri arhivistice deținute de C.N.S.A.S., s-a făcut referire la documente inedite din perioada 1945-1989 din arhiva fostei Securități privind cetățenii suedezi și personalul diplomatic suedez acreditat la București, dar și la documente privind relațiile economice româno-suedeze din perioada anilor '80.
Delegația Ambasadei a fost întâmpinată de reprezentanții Colegiului C.N.S.A.S. şi de personalul de specialitate al instituției, punându-se, cu acest prilej, bazele unor proiecte de colaborare.
Le mulțumim distinșilor noștri oaspeți pentru onoranta vizită!

Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, reprezentat prin Domnul Președinte Constantin Buchet, domnul Secretar al Colegiului C.N.S.A.S. Cătălin Boris Precul, dna Laura Cornea, Director Direcția Arhivă Centrală, dna Iulia Moldovan șef al Serviciului Informare Publică si Repunere în Drepturi și dna consilier Margareta Drăghici, a continuat demersul inițiat de dl Secretar de Stat Dragoș Hotea de la Cancelaria Primului Ministru și a organizat vineri, 15 martie 2024, la sediul C.N.S.A.S., o întâlnire a grupului de lucru interministerial întrunit pentru adoptarea unor noi măsuri de îmbunătațire a procedurilor de aplicare a modificărilor aduse de Decretul de Lege 118/1990.
La întâlnire au participat reprezentanți din cadrul Ministerului Muncii și Solidarității Sociale, I.I.C.C.M.E.R., A.F.D.P.R., Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Apărării Naționale, Oficiului pentru Cultul Eroilor, Arhivelor Naționale Române și Cancelariei Primului Ministru.

1.127 de pagini! Altfel spus, primele două volume ale unei lucrări monografice despre istoria Securității! O chintesență a informațiilor istorice relevante extrase de angajații Direcției Cercetare, Expoziții, Publicații a Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității din cei aproape 30 de km de dosare întocmite de Securitate, din documente din fondurile de arhivă ale C.C. al P.C.R., dar și din dosare deținute de Arhivele Militare ale României și de Comandamentul Național al Jandarmeriei. O istorie care se întinde pe durata a 41 de ani, confundându-se, practic, cu istoria regimului comunist din România. O lucrare masivă, destinată, deopotrivă, publicului larg dar și cercetătorilor istoriei regimului comunist (istorici, sociologi, politologi), precum și viitorilor specialiști (studenți, masteranzi și doctoranzi).
Așadar, Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității vă invită pe toți cei interesați de înțelegerea trecutului recent la lansarea monografiei „Securitatea. 1948-1989”, volumele I și II, eveniment care va avea loc sâmbătă, 25 noiembrie 2023, ora 13:00, în cadrul Târgului de Carte „Gaudeamus”, Pavilion Central Romexpo, nivel 4.50, la standul nr. 232 al Editurii Cetatea de Scaun.

Deschiderea oficială a celei de-a XII-a ediții a Conferinței Naționale „Comunismul Românesc” (22-23 noiembrie 2023) a avut loc la Palatul Victoria. Din partea Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, cuvântul inaugural i-a aparținut Președintelui Colegiului C.N.S.A.S., Dr. Constantin BUCHET. Au luat cuvântul: Alexandru Mihai GHIGIU, șeful Cancelariei Prim-Ministrului, prof. univ. dr. Daniel ȘANDRU, Președinte executiv al IICCMER și prof. univ. dr. Magdalena IORDACHE PLATIS, Prorector al Universității din București.
Din partea C.N.S.A.S. prezintă comunicări: Constantin BUCHET (președintele Colegiului C.N.S.A.S.), Securitatea și „esențele” poliției politice comuniste, Ladislau CSENDES (membru al Colegiului C.N.S.A.S.), Drepturile minorităților în R.P.R. Pe marginea unui dialog interceptat, Iuliu CRĂCANĂ, Umanismul socialist și reeducarea prin muncă în politica penală a României în timpul regimului comunist, Ciprian NIȚULESCU, Consilieri economici ai Republicii Socialiste România în atenția Securității și Adrian Nicolae PETCU, Ortodocși și greco-catolici în 1948. Între presiuni politice și imperative ecleziastice. Totodată, Silviu B. MOLDOVAN (director al Direcției Cercetare, Expoziții, Publicații a C.N.S.A.S.) a fost moderatorul Secțiunii a IV-a a conferinței, Comunismul prin concepte și surse.

Vineri, 29.09.2023, o delegație a Ambasadei Statelor Unite a vizitat arhiva Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității. Președintele Colegiului C.N.S.A.S., Dr. Constantin Buchet, împreună cu dna Germina Nagâț și dl Dinu Zamfirescu, membri ai Colegiului C.N.S.A.S., alături de dna Laura Cornea, director Direcția Arhivă Centrală și dl Vișan George, consilier în cadrul Direcției Arhivă Centrală, au prezentat vizitatorilor cadrul legal în baza căruia își desfășoară activitatea instituția noastră, evoluția procesului de preluare a documentelor ce privesc perioada regimului comunist din România, modalitățile de accesare și valorificare a fondurilor arhivistice existente. Totodată, a fost propusă organizarea de evenimente expoziționale prin care să fie prezentate opiniei publice tehnici și modalități de supraveghere întreprinse de fostele structuri de Securitate în al căror obiectiv s-au aflat și cetățeni sau diplomați americani.

23 august este declarată Ziua Europeană de Comemorare a Victimelor Totalitarismului de către Parlamentul European din 2008.
Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (C.N.S.A.S) se înscrie în proiectul European Network Remembrance and Solidarity prin care se dorește informarea tuturor cetățenilor, cu precădere a tinerei generații, cu privire la tragicul destin al contemporanilor regimurilor totalitare din secolul XX.
Patrimoniul arhivistic deținut de C.N.S.A.S reprezintă cea mai mare arhivă la nivel național și a treia arhivă din Europa de Est în care sunt păstrate poveștile a mii de suflete, victime ale violenței și persecuțiilor înfăptuite în numele sistemelor totalitare. Instituția noastră continuă să cerceteze, să conserve și să colecteze cea mai mare parte a documentelor referitoare la crimele comise de aceste regimuri pe teritoriul României. Persoanele acreditate de către Colegiul C.N.S.A.S au posibilitatea de a descoperi în arhiva C.N.S.A.S. informații despre deportări în masă, muncă forțată, crime de război, Holocaust, epurări etnice, ingineria socială a mișcărilor de populație.
23 august 1939 reprezintă data istorică a încheierii pactului dintre cel de al III-lea Reich și URSS care a deschis calea către cel de al Doilea Război Mondial, iar în ceea ce privește România, readucem în memoria publică și spre știința noii generații, că această dată reprezintă momentul dureros al anexărilor teritoriale de către cele două puteri teritoriale, raptul teritorial al Basarabiei, Nordului Bucovinei și ținutului Herța, constituind totodată geneza fenomenului totalitar-comunist în țara noastră.
23 august 1944 a însemnat pentru România eliberarea de sub autoritatea Germaniei naziste, iar în scurt timp trecerea în sfera de influență sovietică.
Deschiderea arhivelor și accesul la documentele vremurilor de atunci au menirea de a face lumină în această controversată perioadă a istoriei recente și de a ne învăța, pe fiecare dintre noi, că avem datoria de a nu permite repetarea timpului istoric, prin conștientizarea răului totalitar comunist și nazist. În acest context, C.N.S.A.S. prin activitatea depusă întru aplicarea corectă a legislației reparatorii de care beneficiază urmașii victimelor regimurilor totalitare, prin consilierea și îndrumarea acordată tuturor persoanelor interesate de înțelegerea și descifrarea documentelor din arhiva deținută, prin organizarea periodică de evenimente cultural-educationale și prin publicarea de studii și volume de documente aduce un pios omagiu milioanelor de victime. Totodată, angajații și conducerea C.N.S.A.S. își exprimă determinarea de a duce mai departe, zilnic, cu orice preț, demersurile necesare pentru menținerea vie a amintirii trecutului național tragic și pentru respectarea angajamentelor asumate de România ca semnatar al ”Declarației Europene de la Praga” (2010) și respectiv a “Declarației de la Varșovia” (2011).
În vederea evidențierii documentelor inedite existente în arhiva C.N.S.A.S. referitoare la însemnătatea istorică a zilei de 23 august, instituția a digitalizat noi materiale arhivistice pe care cu acest prilej le pune la dispoziția tuturor celor interesați.
CNSAS - D 012256 - Actul de la 23 august 1944 in lumina comentariilor străine
CNSAS - D 012868 Vol.1 - Sărbătorirea zilei de 23 august in perioada anilor 1945 - 1949
CNSAS - D 012868 Vol.2 - Sărbătorirea zilei de 23 august in perioada anilor 1945 - 1946

Recent, C.N.S.A.S. a fost partenerul Muzeului Național Cotroceni în cadrul expoziției „Un Principe al Coroanei României, Nicolae” și a contribuit la acest proiect prin punerea la dispoziție a unor documente din arhiva C.N.S.A.S., fond Documentar, privind Casa Regală. În acest context s-au identificat documente care includ convorbirile Principelui Nicolae pe linia ieșirii României din război, purtate la Lausanne, în februarie 1944, cu ministrul britanic Norton, ministrul american Harrison, Allen Dulles (reprezentantul Președintelui S.U.A., F.D. Roosevelt), Santos (ministrul Portugaliei), amiralul Bard, ambasadorul Franței, diplomați acreditați în statul helvet.
De asemenea, documentele precizează intenția Principelui Nicolae de trimitere a unei scrisori către autoritățile de la București, pentru o mediere către aliați, prin ministrul Filotti acreditat la Budapesta, dar inițiativa acestuia s-a soldat cu un refuz al diplomatului român din Ungaria.
Pe parcursul filelor unui dosar de supraveghere informativă externă a fostei Securități se menționează o informare despre activitatea Principelui Nicolae în cadrul Centrului Român de Cercetări Științifice din Paris în 1950 și de asemenea, ideea înființării unui comitet românesc în capitala Franței sub președinția sa. În acest context politic, se consemnează, pe linia activității de omogenizare a exilului românesc, prezența Principelui Nicolae în Germania, în vederea ”unirii tuturor românilor”, misiune încredințată de Regele Mihai. Un document central face referire la o notă din 1 decembrie 1948 privind o diplomație a exilului construită de Principele Nicolae prin legăturile cu Grigore Gafencu și precizează relațiile cu diplomații americani acreditați în Elveția, ministrul Harrison, ministrul de Externe al Elveției, Golez și cu reprezentanții caselor regale, de exemplu fosta regină a Spaniei, Victoria și Contele Juan, pretendent la tronul iberic. Se consemnează relațiile apropiate, menținute prin întrevederi și scrisori, cu Grigore Gafencu, Richard Franasovici, Raoul Bossy, Constantin Xeni, Emilian Berea și Mihail Pencovici, foști diplomați care au activat în spațiul Țării Cantoanelor, în cadrul proiectului de înființare a unui comitet al României libere.
Prezentarea documentelor din partea C.N.S.A.S. a fost analizată și sistematizată de Doamna Laura Cornea și colectivul Direcției Arhivă Centrală din cadrul C.N.S.A.S. iar relația de comunicare și vernisare a fost asigurată de Președintele Constantin Buchet alături de inițiatorii expoziției de la Muzeul Palatului Cotroceni, coordonați de Doamna Director Florica Sava.

În data de 25 iulie 2023, Preşedintele Colegiului Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, domnul Constantin Buchet, împreună cu directorul Direcţiei Cercetare, Expoziţii, Publicaţii, domnul Silviu Moldovan, au participat la lucrările Conferinţei „Armata română şi patrimoniul arhivistic naţional”, organizată în Aula Universităţii din Piteşti, în cadrul „Zilele Arhivelor Militare”, de către Ministerul Apărării Naţionale, prin Marele Stat Major şi Arhivele Militare Naţionale Române - Depozitul Central de Arhivă „General Grigore Constandache”. Manifestarea ştiinţifică a fost dedicată Semicentenarului activităţii arhivistice în Garnizoana Piteşti şi a continuat o serie de manifestări aniversare care au fost organizate, sub aceeaşi egidă, în anii trecuţi (Centenarul Marii Uniri, respectiv Centenarul Arhivelor Militare Naţionale Române). Preşedintele Colegiului C.N.S.A.S. a prezentat comunicarea „Tipologia dosarelor fostei Securităţi: studiu de caz – Direcţia a IV-a Contrainformaţii Militare şi Direcţia a V-a Securitate şi Gardă”, iar directorul D.C.E.P. pe cea intitulată „Un episod al bătăliei împotriva trecutului: cazul Ion Botez, fotograf al S.S.I.”. Comunicările susţinute cu acest prilej au fost publicate în volumul conferinţei, apărut la Editura Centrul tehnic-editorial al armatei, sub coordonarea generalului-locotenent Corneliu Postu (directorul Statului Major al Apărării) şi a colonelului inginer Marius-Marian Olteanu (comandantul Unităţii Militare 02405 Piteşti). Volumul a fost lansat în cadrul conferinţei din 25 iulie 2023.

Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității anunță finalizarea parteneriatului de colaborare încheiat cu Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța pe tema proiectului expozițional dedicat Zilelor orașului Constanța. In acest context, pentru proiectul expozițional realizat pe tema Sejururile estivale la Constanța și Mamaia, au fost selectate din arhiva C.N.S.A.S mai multe documente din perioada 1984-1989 referitoare la acțiunile operative ale fostei Securități, arhivate sub denumirea Acțiunea Estival, care vizau urmărirea cetățenilor români și străini, vizitatori ai stațiunilor estivale, firme străine care erau prezente pe litoral sau planuri de măsuri ale Inspectoratului Județean de Securitate Constanța și structura grupelor operative care acționau. Documentele selectate, alături de alte surse de arhivă care atestă dezvoltarea turismului estival sunt expuse în Piața Ovidiu și vor rămâne la dispoziția publicului larg în intervalul 19 mai-21 iunie 2023.

Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității a adus, la 16 mai 2023, un omagiu generalului Nicolae Rădescu, la împlinirea a 70 de ani de la moarte. Generalul Nicolae Rădescu a fost ultimul prim-ministru al unui guvern democrat înainte de acapararea puterii de către Partidul Comunist din România.
Militar de carieră, decorat pentru eroism în Primul Război Mondial, a fost aghiotant al Reginei Maria (1920-1926), apoi atașat militar la Londra și la Bruxelles (1926-1928). În semn de protest față de practicile abuzive ale Regelui Carol al II-lea în domeniul militar și-a dat demisia din armată (1933). A fost deținut politic în Lagărul de la Târgu Jiu (1941-1942), din cauză că s-a opus participării României la cel de-al Doilea Război Mondial dincolo de Nistru (printr-o scrisoare trimisă reprezentantului Germaniei în România). După eliberare, a colaborat cu reprezentanții partidelor la negocierile pentru ieșirea din război. În octombrie 1944 a fost rechemat în cadrele active ale armatei și numit șef al Marelui Stat Major. La 6 decembrie 1944 a devenit prim-ministru. Deși guvernarea sa a fost de scurtă durată (decembrie 1944-martie 1945), generalul Nicolae Rădescu s-a opus acaparării puterii politice de către comuniști, sprijiniți de sovietici, făcându-și cunoscute intențiile în ședințele Cabinetului, declarații publice și de presă. La presiunea trimisului lui Stalin în România (A.I. Vîșinski), Rădescu a fost nevoit să demisioneze, la 28 februarie 1945. După azilul oferit de Legația Britanică din București (pentru a se evita arestarea sa) și domiciliul obligatoriu în casa nepoatei Henrietta Șerbănescu, din cauza intenției noii puteri de a-l implica într-un proces politic, generalul Nicolae Rădescu a plecat clandestin din țară, cu un avion, în Cipru (iunie 1946). A ajuns în Occident abia după un an, apoi s-a stabilit în SUA, unde a devenit primul președinte al Comitetului Național Român, numit de Regele Mihai I al României (1949), cu rolul unui guvern în exil. A fost una dintre figurile proeminente ale exilului, fondând ziare, reviste și instituții de cultură, susținându-i cu burse pe unii emigranți, participând la conferințe și scriind articole și studii despre situația reală din România comunizată. A decedat la New York.
În noiembrie 2000, cu implicarea Guvernului României, sicriul generalului Rădescu a fost adus în țară și înmormântat, cu onoruri de stat și militare, la Cimitirul Bellu, în cavoul familiei Sachelarie – Șerbănescu.
Pentru cunoașterea personalității generalului Nicolae Rădescu, de-a lungul timpului, sub egida Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității s-au publicat două volume (Un sfert de veac de urmărire: documente din dosarele secrete ale generalului Nicolae Rădescu, documente selectate și editate de Monica Grigore, Oana Ionel, Dragoș Marcu, studiu introductiv de Gheorghe Onișoru, București, Editura Enciclopedică, 2004 și Oana Ionel Demetriade, Alexandru Șerbănescu, Generalul Nicolae Rădescu. Profilul unui om de stat în imagini și documente, București, Editura Oscar Print, 2015) și s-au vernisat mai multe expoziții documentare (la Călimănești, Râmnicu Vâlcea și la Muzeul Militar Național „Regele Ferdinand I al României”).

Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, reprezentat de doamna Germina Nagâț, membră a Colegiului, va participa în data de 16 mai 2023 la Roma cu prilejul derulării evenimentelor legate de promovarea cauzei de beatificare a preotului doctor Martin Benedict. Despre medicul Martin BENEDICT se ştie că s-a născut la data de 31 iulie 1931, în Galbeni, comuna Nicolae Bălcescu, jud. Bacău, fiul lui Petru şi al Magdei.
Documentele identificate în arhiva C.N.S.A.S au contribuit la completarea documentației cauzei de beatificare deschisă la data de 14 aprilie 2007. Securitatea anilor '80 a descoperit afinităţile şi formarea teologică în clandestinitate a celui cunoscut ca dr. BENEDICT de la Spitalul din Onești. Din acel moment începe șirul persecuțiilor care i-au afectat și mai mult sănătatea șubredă.
Viața dedicată rugăciunii, aplecată cu multă dăruire spre slujirea celor săraci și nevoiași a fost încununată prin hirotonisirea sacerdotală primită clandestin, la data de 14 septembrie 1980, prin impunerea mâinilor episcopului greco-catolic Alexandru TODEA. Însă, dramatic, a decedat în condiţii suspecte, la data de 12 iulie 1986, internat fiind în spitalul din Oneşti. Izvoarele arhivistice, completate cu documentele declasificate aflate în arhiva C.N.S.A.S atestă fără tăgadă virtuțile eroice ale Slujitorului lui Dumnezeu Martin BENEDICT, medic și preot al Ordinului Fraților Franciscani Minori Conventuali – Provincia Sfântul Iosif din România.
În ziua de 17 decembrie 2022 a fost publicat Decretul Dicasterului pentru Cauzele Sfinților prin care i-a fost atribut apelativul de Venerabil – de recunoaștere a eroismului pentru promovarea virtuților creștine.

În data de 26 aprilie 2023, la sediul Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității a avut loc vizita Domnului Ilir Tepelena, Ambasadorul Albaniei în România, alături de o delegație din partea Institutului pentru Studierea Crimelor Regimului Comunist și Efectul acestora în Albania (The Institute for the Studies of Communist Crimes and Consequences in Albania).
Cu această ocazie s-au adus în discuție probleme legate de specificitatea arhivelor C.N.S.A.S. din punct de vedere al violenței represiunii împotriva indivizilor și colectivităților și al terorii de stat exercitată de partidul comunist unic și de Securitate, procesele de purificare etnică și crimele împotriva umanității atestate documentar.
Oaspeților albanezi li s-a pus la dispoziție dosarul de urmărire informativă a unui reputat membru al comunității albaneze, istoricul Gelcu Maksutovici și dosarul de obiectiv al Legației Albaneze din perioada interbelică după agresiunea fascistă asupra Țării Vulturilor (Shqipëria), dar și documente despre Regele Zogu aflat în exil politic, ideea monarhică albaneză în Siria.
Din partea C.N.S.A.S. au fost prezenți Dr. Constantin Buchet, Președintele C.N.S.A.S. și Domnul George Vișan, consilier în cadrul Direcției Arhivă Centrală. La discuții a fost prezent Domnul Daniel Șandru, Președintele Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER), care a intermediat o reuniune de lucru a reprezentanților celor trei instituții.

Arhiva Muzeul Rock din România
Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii
Asociaţia PostModernism Museum
AMC Ro Studio
Casa de Cultură a Studenţilor din Bucureşti

“The SONGS of FREEDOM” şi
POLIŢIA SECRETĂ COMUNISTĂ

un eveniment cultural şi educaţional
la care avem plăcerea să vă invităm
miercuri, 29 martie 2023, ora 18.00,
la Casa de Cultură a Studenților din București (Calea Plevnei 61)

• Vernisajul expoziţiei realizate de CNSAS, „DRAGĂ CORNEL.. tinerii rebeli urmăriţi de Securitate”;
• „Forever Heroes Challenge - A story of a 3D role model: Cornel Chiriac”, film documentar realizat de artistul visual Sorin Verdeş, Georgiana Toea (AMC Ro Studio) şi CNSAS;
• Dezbatere cu participanţii: Doru Ionescu, Octavian Ursulescu, Florian Lungu, Sorin Verdeş, Georgiana Toea, Cristina Anisescu, Florentina Budeancă şi Cosmin Năsui;
• Vizionarea filmului documentar: „Cornel Chiriac. Metronomul libertății – A Song of Freedom”, realizat de Doru Ionescu, TVR.

Apăsaţi aici pentru comunicatul de presă al C.N.S.A.S.

Corpusul documentelor prezintă aceste episod dureros din trecutul istoric al României, iar scopul nostru este de a-l readuce la lumină şi de a asigura un punct de plecare pentru discuţii obiective, argumentate ştiinţific care să vizeze contextul deportării, motivaţiile, desfăşurarea şi consecinţele sale.
Din punct de vedere cronologic, documentele expuse au fost emise începând cu toamna anului 1944 şi până la sfârşitul anului 1956, interval ce reflectă transformările care au survenit la nivel instituţional în România, prin titulatura emitentului şi a destinatarului, respectiv a Jandarmeriei, Poliţiei de Siguranţă, Direcţiei Generale a Securităţii Poporului, Direcţia Generală a Securităţii Statului. De asemenea, din punct de vedere al reprezentării teritoriale, documentele au fost selectate astfel încât să fie acoperite toate zonele României în care trăiau etnici germani.

Proiectul aduce în atenție profile de artiști și artiste care au suferit în temnițele comuniste, acompaniate de video documentare despre aceștia.
În spațiul public s-a dezbătut și publicat până acum în diferite forme publicistice și mediatice mai ales despre experiențele carcerale ale elitelor politice, religioase, culturale și aproape deloc ale celor din zonele artelor plastice.
Contribuția documentară a acestui proiect este necesară pentru mai buna înțelegere și cercetare sistematică a represiunii regimului comunist în zona artistică. Experiențele carcerale ale unor biografii artistice individuale vor nuanța totodată și termenii opoziție, rezistență prin cultură, disidență, utilizați în zona artistică.
Proiect cultural realizat de Asiociația PostModernism Museum, finanțat de Ministerul Culturii
Parteneri: Muzeul Ororilor Comunismului în România (MOCR), Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS), Revista Memoria, Modernism.ro
Conceptul curatorial inovator
Proiectul Artiști în temnițele comuniste aduce în atenție prin intermediul expozițional cât și sub forma unei platforme multimedia dedicate care conține peste 150 profile de artiști și artiste care au suferit în temnițele comuniste, acompaniate de 5 video documentare despre aceștia. În spațiul public s-a dezbătut și publicat până acum în diferite forme publicistice și mediatice mai ales despre experiențele carcerale ale elitelor politice, religioase, culturale și aproape deloc ale celor din zonele artelor plastice.
Contribuția documentară
Contribuția documentară a acestui proiect este necesară pentru mai buna înțelegere și cercetare sistematică a represiunii regimului comunist în zona artistică. Experiențele carcerale ale unor biografii artistice individuale vor nuanța totodată și termenii opoziție, rezistență prin cultură, disidență, utilizați în zona artistică. Documentele obținute prin consultarea fișelor penale sunt puse la dispoziția publicului în cadrul proiectului Artiști în temnițele comuniste în scopuri de informare, documentare și cercetare. PostModernism Museum se opune promovării cultului criminalilor de război și al membrilor mișcărilor fasciste.

Scop
Scopul proiectului este de a prezenta profilele a peste 150 de artiste și artiști care au suferit, condamnați sau arestaţi politic, în temnițele comuniste, pentru o punere în context identitar a relațiilor complexe dintre sisteme socio-politice și viață culturală națională (creație și consum) în perioada 1945-1989 în România, prin intermediul unor instrumente de lucru interdisciplinare precum cercetări în arhive, expoziție offline, platformă multimedia, video-documentare.
Documentele obținute prin consultarea Fișelor Penale sunt puse la dispoziția publicului în cadrul proiectului Artiști în temnițele comuniste în scopuri de informare, documentare și cercetare.
PostModernism Museum se opune promovării cultului criminalilor de război și a membrilor mișcărilor fasciste.
Conținutul platformei Artiști în temnițele comuniste este în creștere regulată pe toată durata proiectului. Lista artiștilor din închisorile comuniste reflectă stadiul de cercetare și documentare de la momentul respectiv de consultare.
Pentru stadiul actual de cercetare al proiectului Artiști în temnițele comuniste nu ne propunem încă să uniformizăm materialele informative, pentru că așa cum se poate observa deocamdată în utilizarea tipurilor diferite de surse, nu se pot regăsi astfel de criterii comune.
Semnalăm cu acest prilej pentru cei interesați, eventual deținători de materiale de arhivă, documente sau informații memorialistice referitoare la artiști care au suferit detenția comunistă că suntem deschiși către orice contribuții documentare pe care le considerăm foarte valoroase și care pot conduce la reconstituirea datelor legate de profilul artistului.
Considerăm că materialul documentar, informativ al acestui stadiu de cercetare, (limitat ca durata a proiectului) va putea constitui o bază pentru viitoare studii. Așa încât ne propunem încă de pe acum să publicăm în viitorul apropiat un „Dicționar al artiștilor în temnițele comuniste”, care să conțină un repertoriu de profile artistice. Credem că acest dicționar va putea la rândul său să devina și un instrument de lucru, inclusiv pentru cercetări viitoare de și mai mare profunzime.

A apărut volumul nr. 22 din Caietele CNSAS !

Vă anunţăm apariţia noului număr al revistei ştiinţifice editate de către Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, Caietele CNSAS, Anul XI, nr. 2(22)/2018, 620 p. Numărul este unul tematic, fiind cel de-al doilea dedicat Minorităţii evreieşti din România, reunind 15 studii şi 6 recenzii.

ARHIVĂ EVENIMENTE