Acasa
Acasa







 

























Vă informăm pe această cale că a fost postat pe site-ul instituției
Raportul de activitate pentru anul 2018.
Raportul poate fi accesat la rubrica Rapoarte anuale.


                        





Pentru detalii apăsați aici.


                        





ROMÂNIA CENTENARĂ

Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii se alătură eforturilor depuse de instituţii publice şi private, în vederea aniversării şi memorializării Centenarului Marii Uniri.
Alături de manifestările ştiinţifice şi lucrările istorice dedicate evenimentelor din 1918, CNSAS decide să pună la dispoziţia publicului larg un număr considerabil de dosare ale fostei Securităţi, referitoare la marile personalităţi implicate în actul Marii Uniri, din diferitele provincii noi ale Regatului României (Basarabia, Bucovina, Transilvania), precum: Ion Flueraş, Pantelimon Halipa, Iosif Jumanca, Iuliu Maniu, Ioan Nistor, Ion Pelivan. Considerăm că aceste dosare au o mare relevanţă pentru istoria politică a României, deoarece anchetele penale şi informative din anii postbelici oferă informaţii despre destinul tragic al generaţiei Marii Uniri.
Alăturăm dosarelor digitizate un grupaj de fotografii ale protagoniştilor, precum şi câteva filmări din timpul filajului lui Pantelimon Halipa, efectuat în Bucureşti de structura specializată din cadrul Securităţii.
De asemenea, am decis să punem la dispoziţia vizitatorilor site-ului CNSAS o serie de lucrări edite datând din perioada interbelică, pentru o mai bună cunoaştere a contextului istoric, pe care documentele create de fosta Securitate îl deformează, în conformitate cu clişeele specifice ideologiei comuniste şi chiar cu nefasta decizie adoptată de Internaţionala Comunistă în 1924, prin care declara România drept un „stat multinaţional imperialist”. Partidul Comunist din România, afiliat Kominternului, a preluat această sintagmă, cu angajamentul implicit de a sprijini politica revizionistă a unor state vecine, în frunte cu Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste. Influenţa ideilor cominterniste asupra Securităţii a fost foarte puternică la începutul regimului comunist, ducând la apariţia, chiar în unele documente redactate de surse/cadre moderate, a unor exprimări contradictorii, precum în dosarul lui Ion Nistor: „Doctor în drept şi filozofie, licenţiat în litere de la Viena, titularul este unul dintre vechii luptători români pentru anexiunea Bucovinei la Patria-Mumă (subl. ns.). A făcut parte din comisiunea care a votat Unirea Bucovinei la Vechiul Regat” (vezi fond Penal, dosar nr. 16631, f. 19; dosarul conţine şi unele exprimări dure la adresa aşa-zisului „imperialism” românesc).
Documentele pe care le postăm în cadrul Proiectului Centenarul Marii Uniri, pot fi descărcate integral şi gratuit. (Apăsaţi pe colajul de mai jos pentru acces la dosare). Precizăm faptul că filele anonimizate integral (din considerente de protejare a vieţii private a persoanelor) au fost eliminate din formatul PDF.
În perioada următoare, vor fi postate şi alte documente semnificative pentru istoria României.



Pentru publicaţii privind Marea Unire apăsaţi aici.


                        



Participarea C.N.S.A.S. la platforma Muzeul Virtual al Unirii


La invitația Muzeului Național de Istorie a României, instituția noastră a contribuit la elaborarea platformei virtuale „Muzeul Virtual al Unirii”, proiect dedicat Centenarului Unirii. Ideea MNIR a fost susținută de 28 de parteneri din întreaga țară: arhive, muzee și colecționari particulari sau urmași ai unor lideri unioniști.
În ziua de 21 noiembrie 2018, la sediul MNIR s-a lansat această platformă virtuală, în cadrul unui eveniment public. Au luat cuvântul dl. Ernest Oberländer-Târnoveanu (managerul general al MNIR), dl. Liviu Jicman (directorul general al Muzeului Național Cotroceni), d-na Cristina Păiușan-Nuică (cercetător la MNIR, inițiatoarea și coordonatoarea proiectului), d-na Oana Demetriade (consilier superior în cadrul Serviciului Cercetare, Editare CNSAS) și d-na Alina Pavelescu (director general adjunct al Arhivelor Naționale ale României).
Aportul CNSAS la acest proiect a fost prezentat de Oana Demetriade. Echipa Serviciului Cercetare, Editare a fost formată din: Oana Demetriade, Liviu Pleșa și Mihai Demetriade. Muzeul Național de Istorie a României a transmis instituției noastre o listă cu numele unor personalități implicate în realizarea Unirii Basarabiei, Bucovinei, Transilvaniei și Banatului cu România în anul 1918, despre care existau informații că ar fi intrat în vizorul Securității. După studierea dosarelor deschise de poliția politică pe numele acestor persoane, consilierii Serviciului Cercetare, Editare au selectat și scanat o serie de documente reprezentative pentru represiunea la care au fost supuse: arestări, percheziții, sentințe penale, declarații în fața judecătorilor, dosare de penitenciar (sau colonie de muncă), certificate de deces în penitenciar, documente ale urmăririi informative, fotografii etc. Toate acestea au fost datate (în cazul celor nedatate de către emitent) și, după un model transmis tot de MNIR, fiecărui document i s-a atașat o fișă de prezentare. Din cauza caracterului special al acestor documente, Oana Demetriade a oferit exemple și a explicat procesul de selecție și de elaborare a fișelor. În plus, i-a invitat pe cei interesați să acceseze site-ul CNSAS pentru a vizualiza unele dosare create de fosta Securitate pe numele unioniștilor și să aprofundeze cercetarea în urma unei acreditări.
Din cauza numărului mare de fișe care trebuie încărcate, platforma virtuală este un proiect în curs de completare. Rezultatul este o bază de date accesibilă, atractivă și interactivă, unde cei interesați vor găsi informații diverse despre: Marele Război, Unirea Basarabiei, Bucovinei, Transilvaniei și Banatului cu România, orașele în care s-au organizat adunările populare care au proclamat unirea, personalități implicate, documente elaborate, decorații, obiecte personale, cărți poștale, fotografii, hărți, documente ale persecuției de după 1945 etc.


Sursă foto Muzeul Național de Istorie a României.


                        






C.N.S.A.S. – Universitatea din Bucureşti

Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii este o instituţie parteneră a Universităţii din Bucureşti pentru îmbogăţirea patrimoniului muzeal universitar prin documente şi imagini care reflectă procesul de abuz, represiune şi urmărire informativă asupra unor cadre didactice şi studenţi pe perioada de activitate a Securităţii, ca „braţ înarmat” al partidului comunist totalitar.
Preluând iniţiativa de colaborare C.N.S.A.S. – Universitatea din Bucureşti a prof. dr. Dragoş Petrescu, preşedinte al Colegiului C.N.S.A.S. (2009 – 2018), C.N.S.A.S. a participat la vernisarea „Expoziţiei jubiliare a Muzeului Universităţii din Bucureşti”, cu accentuarea ultimei jumătăţi de secol, prin prezenţa preşedintelui Colegiului C.N.S.A.S., dr. Constantin Buchet care a onorat invitaţia Doamnei Decan a Facultăţii de Istorie, conf. dr. Florentina Niţu.
În contextul convorbirilor ştiinţifice avute cu domnii profesori Mircea Dumitru, rectorul alma mater bucurestiensis şi Marian Preda, preşedintele Senatului, s-a discutat tema unui grant intern academic al Universităţii Bucureşti pentru cercetarea dosarului de obiectiv al instituţiei şi dosarului de problemă „învăţământ superior” bucureştean, aflate în arhiva C.N.S.A.S.
De asemenea, C.N.S.A.S. s-a angajat, prin implicarea Şefului Serviciului Cercetare, Editare, dr. Silviu B. Moldovan, să sprijine programele de practică ale studenţilor din următoarele unităţi academice:
  • Facultatea de Studii Politice a Universităţii din Bucureşti (de la toate cele cinci Secţii ale Facultăţii: Ştiinţe Politice în Limba Română; Ştiinţe Politice în Limba Engleză; Ştiinţe Politice în Limba Franceză; Relaţii Internaţionale şi Studii Europene; Studii de Securitate);
  • Facultatea de Drept a Universităţii din Bucureşti;
  • Facultatea de Litere a Universităţii din Bucureşti (de la două Secţii: Studii Europene; Studii Literare);
  • Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti.




                        






Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii pune la dispoziţia tuturor celor interesaţi în studiul istoriei României postbelice un nou dosar fundamental pentru reconstituirea amplorii pe care au avut-o acţiunile represive din timpul regimului comunist.
Ca urmare a preluării dosarului de la Arhiva Serviciului Român de Informaţii (unde acesta fusese păstrat sub numărul 7778), odată cu includerea lui în Arhiva CNSAS a fost recotat, regăsindu-se ca dosarul nr. 000053 din cadrul fondului Documentar. Acesta are 42 de volume, respectiv vol. 1-34, la care se adaugă părţile secunde ale volumelor 1, 2, 5, 6, 7, 8, 9 şi 10.
Unitatea arhivistică este extrem de bogată în informaţii, având o componentă statistică pronunţată. De altfel, dosarul a fost deschis în urma solicitării conducerii Ministerului de Interne către structurile Securităţii Statului de întocmire a unor situaţii statistice referitoare la arestările şi condamnările persoanelor „duşmănoase”.
Dinamica arestărilor efectuate de către organele de Securitate în perioada 1950-1968, punerile în libertate între anii 1962-1968, precum şi date referitoare la persoanele arestate şi cele anchetate în stare de libertate, care au fost trimise în justiţie, demascate sau avertizate (1965-1967) alcătuiesc o parte semnificativă a tabloului statistic.
În fapt, esenţa informativă a dosarului constă în tabelele nominale cuprinzând persoanele condamnate pentru diferite infracţiuni de ordin politic, eliberate în baza decretelor Consiliului de Stat în perioada 1959-1964 şi incluse în baza de lucru a direcţiilor regionale sau a inspectoratelor judeţene ale M.A.I., din momentul eliberării din detenţie până la schimbarea regimului politic, în decembrie 1989.
Statisticile nu se rezumă exclusiv la numărul celor arestaţi, anchetaţi şi/sau condamnaţi, cuprinzând şi dinamica reţelei informative a aparatului central şi teritorial de Securitate, precum şi a persoanelor aflate sub urmărire informativă la finele anilor `60. O altă componentă a dosarului constă în situaţii numerice ale persoanele arestate pentru tentativă, acte preparatorii, complicitate şi trecere frauduloasă a frontierei (1963-1965). Centralizarea datelor a fost realizată în urma redactării rapoartelor, documentarelor şi situaţiilor numerice privindu-i pe cetăţenii români care au plecat temporar în străinătate, în perioada 1960-1968, şi care au refuzat să se mai înapoieze în ţară.
Unele volume completează în mod fericit documentele cunoscute din dosarul D 000019, precum vol. 26, referitor la „Situaţia arestărilor efectuate de organele Securităţii Statului în anii 1950-31.03.1968”. Concluziile documentului citat sunt similare ideilor adoptate la Plenara P.C.R. din aprilie 1968: „În privinţa legalităţii internării în unităţi de muncă, în perioada 1950-1954, a celor 22.077 persoane, s-a constatat că pentru marea majoritate a acestora, măsura nu a fost justificată” (f. 4).
Astfel, dosarul D 000053 reprezintă un reper important în restituirea trecutului recent, pe date statistice solide, contribuind de astăzi, datorită diseminării lui facile prin site-ul CNSAS, la consolidarea oricărui demers ştiinţific privind istoria regimului comunist din România.

Pentru Inventar şi accesarea dosarelor, apăsaţi aici.


                        



Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii anunţă apariţia primului volum al monografiei Securitatea (1948-1989), publicat la Editura Cetatea de Scaun din Târgovişte.

Acest prim volum cuprinde o prezentare sintetică a predecesorilor instituţionali ai Securităţii, a evoluţiei structurii organizatorice, dar şi o analiză a subordonării interne şi externe a Securităţii. De asemenea, sunt evidenţiate relaţiile de colaborare cu instituţii similare din alte state socialiste, dar şi cu celelalte structuri de forţă ale regimului comunist din România (Miliţia, Trupele de Securitate, Justiţia, Sistemul penitenciar şi Ministerul/Departamentul Cultelor). Rod al activităţii colectivului din cadrul Serviciului Cercetare Editare al CNSAS, volumul de faţă beneficiază, totodată, de o amplă prezentare a surselor şi a istoriografiei problemei, precum şi de un set de concluzii sintetice privind evoluţia Securităţii, în ansamblul ei, în întreaga perioadă a regimului comunist.
Din considerente strict editoriale, celelalte aspecte esenţiale ale unei istorii monografice a Securităţii (personalul şi evoluţia politicii de cadre, mijloacele şi metodele de lucru, respectiv direcţiile de acţiune ale Securităţii), vor fi tratate separat în celelalte două volume ale monografiei, care se află în curs de elaborare.
Lucrarea este destinată, deopotrivă, publicului larg, neiniţiat în avatarurile Securităţii, dar şi (mai ales!) cercetătorilor istoriei regimului comunist (istorici, sociologi, politologi), precum şi viitorilor specialişti (studenţi şi doctoranzi la facultăţi de profil). Nu în ultimul rând, am avut în vedere, ca public-ţintă, jurnaliştii şi reporterii din mass-media, foarte interesaţi şi activi în a scrie despre Securitate.
Conform practicii consacrate de Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, volumul apărut poate fi descărcat integral şi gratuit, de pe site-ul nostru.



                        



Pentru a facilita accesul utilizatorilor la informațiile prezentate pe site-ul instituției,
cnsas.ro a îmbunătățit interfața secțiunii “Adeverințe”.
Un ghid de utilizare, care este prezentat și în interiorul secțiunii,
poate fi consultat aici.


                        






În cadrul proiectului, au fost postate până în prezent 10.197 documente

Proiectul de faţă vizează publicarea sistematică a actelor produse de organele centrale de stat şi/sau emise de Ministerul de Interne referitoare la structurile acestuia (securitate, miliţie, trupe de securitate, penitenciare, pompieri).
Avem în vedere următoarele categorii de documente: decrete, ordine, directive, dispoziţii, hotărâri, instrucţiuni, protocoale, regulamente, programe şi planuri de măsuri pentru diferite acţiuni şi probleme etc.
Dintre problemele la care se referă actele normative menţionăm:
– organizarea şi funcţionarea unităţilor centrale şi teritoriale de securitate, precum şi a serviciilor independente;
– organizarea şi desfăşurarea muncii informativ-operative de securitate şi miliţie (în mediul rural, în sistemul vamal, în rândul străinilor etc.);
– organizarea şi funcţionarea evidenţelor de miliţie şi de securitate;
– probleme de cadre (nomenclatoare de funcţii, salarizare, statute, fişe, referate, notări de serviciu);
– desfăşurarea procesului instructiv-educativ în şcolile de securitate;
– folosirea unităţilor şi subunităţilor de securitate-miliţie;
– cooperarea între unităţile Ministerului de Interne, securitate, miliţie şi alte ministere şi instituţii civile;
– folosirea, evidenţa şi controlul fondului C.I.S. (cheltuieli informative speciale);
– activitatea de prevenire a acţiunilor teroriste, infracţiunilor şi altor fapte antisociale;
– planuri de intervenţie pentru menţinerea şi restabilirea ordinii şi liniştii publice;
– acordarea drapelului de luptă sau distincţiei „unitate de frunte” unor batalioane de securitate;
– sărbătorirea zilelor armelor – securitate, miliţie, pompieri.
În cadrul acestui proiect, ne propunem să selectăm documente începând cu anul 1948, anul înfiinţării Securităţii. În inventar documentele vor fi ordonate cronologic, şi nu pe probleme. Pe măsură ce vor fi identificate, documentele vor fi inserate în inventar.
Dorim ca, prin realizarea acestui proiect, să valorificăm o parte din tezaurul arhivistic al C.N.S.A.S. şi să punem la dispoziţia celor interesaţi o gamă variată de documente despre structurile, obiectivele şi metodele de acţiune ale Securităţii, Trupelor de Securitate, Miliţiei.
Actualizarea se efectuează periodic.


                        



Peste 14.000 de file din arhiva C.N.S.A.S.
privind reeducarea de la Piteşti,
digitizate și postate pe site





Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (C.N.S.A.S.) continuă să pună la dispoziția cercetătorilor și a tuturor celor interesați documente din arhiva proprie prin digitizare și postare pe site-ul propriu. După publicarea actelor normative privind funcționarea Ministerului de Interne, a deciziilor de internare în coloniile de muncă sau a documentelor cuprinzând ancheta PCR din 1968 privind abuzurile Securității, C.N.S.A.S. a decis să publice documente care privesc un episod central al represiunii comuniste: reeducarea de la Pitești (1949-1951). Principalele surse arhivistice care cartografiază fenomenul Piteşti sunt reprezentate, pe de o parte, de dosarul din fondul Penal nr. 1114, însumând 24 de volume, constituind procesul intentat lotului Eugen Ţurcanu (10 noiembrie 1954), în urma căruia au fost condamnaţi 22 de deţinuţi, respectiv dosarul din fondul Penal nr. 1126, compus din 10 volume, reprezentând procesul lui Tudor Sepeanu şi al celorlalţi şase ofiţeri implicaţi în atrocităţi (16 aprilie 1957). Peste 14.000 de file din dosarele C.N.S.A.S. privind reeducarea din Penitenciarul Pitești pot fi accesate gratuit pe site-ul www.cnsas.ro.

Pentru o descriere a „fenomenului Pitești”, apăsați aici.
Pentru indexul tematic şi conţinutul dosarului nr. 1114, apăsați aici.
Pentru indexul tematic şi conţinutul dosarului nr. 1126, apăsați aici.


                        



Inventarul Fondului Penal al C.N.S.A.S.

În acord cu misiunea sa legală, de a recupera memoria actorilor implicați în evenimente cruciale ale istoriei recente, victime sau torționari, martori, voci lucide ori critice, Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității pune la dispoziția cercetătorilor Inventarul Fondului Penal. De la crearea instituției, dar mai ales ca urmare a deciziilor Consiliului Suprem de Apărare a Țării din 2005-2006, C.N.S.A.S. a preluat peste 120.000 de dosare penale de la diferite instituții ale statului: Ministerul Justiției (prin intermediul Direcției Instanțelor Militare și al Tribunalelor Militare Cluj, Iași, Timișoara și București), Ministerul Public (prin intermediul Parchetelor Militare) și Serviciul Român de Informații. Dosarele au intrat în custodia C.N.S.A.S. cu forme de evidență sumară și au necesitat prelucrare arhivistică și inventariere sistematică.
Fondul Penal este esențial pentru cunoașterea istoriei României în secolul XX, fiind cea mai bună sursă pentru studierea represiunii comuniste, dar și a formelor de penalizare a unor fapte politice în timpul regimurilor politice anterioare. Specificul acestui fond este dat de identitatea extrem de diversă a încadrărilor penale a titularilor. Astfel, încadrările juridice variază de la „insurecție armată”, „activitate subversivă legionară”, „acte de teroare”, „spionaj”, „crime de război” sau „crime împotriva umanității”, până la „omisiunea de denunț”, „uneltire contra ordinii sociale” sau „trădare de patrie”. Fondul conține nu doar dosarele instrumentate de diferite instanțe de judecată, ci și pe cele constituite ca efect al aplicării diferitelor restricții domiciliare (D.O.) sau al ordinelor M.A.I. prin care se stabilea internarea în Lagăre și Colonii de muncă (L.M.). De asemenea, în această secțiune arhivistică se găsesc dosarele proceselor criminalilor de război, care constituie o sursă importantă pentru studierea Holocaustului.
Inventarul prezintă peste 137.000 de cote arhivistice ale dosarelor de la Fondul Penal București, fiecare unitate arhivistică având, după caz, unul sau mai multe volume. Inventarierea este în curs, fișierul urmând a fi completat periodic.
Documentul de evidență arhivistică poate fi consultat atât în varianta PDF, postată pe site, cât și la sala de lectură a C.N.S.A.S., în forma tipărită, care conține și rubrica „motivul condamnării”, accesibilă cercetătorilor acreditați.

Pentru Inventarul Fondului Penal, lit. A-F, apăsați aici.
Pentru Inventarul Fondului Penal, lit. G-O, apăsați aici.
Pentru Inventarul Fondului Penal, lit. P-Z, apăsați aici.


                        



FONDUL BIBLIOTECĂ AL ARHIVEI C.N.S.A.S.

Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii anunţă punerea în circuit public a lucrărilor aflate în fondul de bibliotecă al Securităţii. Este vorba de peste 8.000 de publicaţii, unele unicat sau extrem de rare, utilizate operativ de poliţia politică a regimului comunist.
C.N.S.A.S. a preluat de la Serviciul Român de Informaţii, pe 19 decembrie 2005, Biblioteca Securităţii, în temeiul Legii nr. 187 din 7 decembrie 1999 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii ca poliţie politică (legea iniţială de funcţionare a C.N.S.A.S.).
Biblioteca a fost constituită încă din anul 1913, ca sursă de documentare pentru angajaţii Ministerului de Interne (prin Regulamentul de însoţire a Legii pentru organizarea serviciilor administraţiei centrale a Ministerului de Interne, publicat în Monitorul Oficial Nr. 62 din 21 iunie 1913). Acest fond de bibliotecă a stat la baza constituirii Bibliotecii Securităţii.
Conform unui material de informare, apărut în 1969 în revista Securitatea, „Biblioteca de Specialitate a C(onsiliului) S(ecurităţii) S(tatului) şi-a îmbogăţit progresiv fondul, fiind capabilă în prezent să pună la dispoziţia cititorilor un număr de aproximativ 12.000 de titluri din cele mai diverse domenii ale activităţii organelor de securitate. De asemenea, Biblioteca dispune de un fond de benzi de magnetofon, o filmotecă, o colecţie de sinteze privind munca de Securitate în diverse etape, precum şi o colecţie de ziare de epocă – organe de presă ale unor partide burghezo-moşiereşti sau ale unor organizaţii fasciste din România”.
Din cele 12.000 de titluri existente în fondul de bibliotecă din 1969, C.N.S.A.S. a preluat în custodie 6.513 volume. În prezent, după inventarierea completă a titlurilor predate către C.N.S.A.S. în anul 2005, a rezultat un total de 8.645 volume (s-au adăugat şi cele editate după 1969).
Structura tematică a bibliotecii a fost marcată de interesele operative ale Securităţii. Astfel se explică, de exemplu, atenţia sporită acordată publicaţiilor privind problema legionară şi cea a fostelor partide politice democratice.
Tematic, titlurile de carte ce constituie în prezent Fondul Bibliotecă de la C.N.S.A.S. se pot grupa în:
  • legislaţie privind Ministerul de Interne şi instituţiile subordonate;
  • regulamente privind structurile de informaţii militare şi lucrări de teorie şi istorie militară;
  • literatură referitoare la activitatea şi evoluţia serviciilor de informaţii, din România şi străinătate;
  • ordine, norme de aplicare şi instrucţiuni ale Ministerului Afacerilor Interne emise în perioada 1971-1989;
  • lucrări teoretice sau de popularizare a ideologiei comuniste;
  • programe şi statute ale organizaţiilor fostelor partide politice democratice;
  • literatură confesională, inclusiv cărţi de cult confiscate;
  • literatură privind evreii din România;
  • lucrări şi situaţii statistice referitoare la economie şi societate;
  • literatură de propagandă din perioada dictaturilor lui Carol al II-lea şi Ion Antonescu.

Cărţile din Fondul Bibliotecă al C.N.S.A.S. sunt puse la dispoziţia cercetătorilor acreditaţi la sala de lectură a instituţiei. Inventarul acestui fond poate fi consultat aici.
Pe lângă publicaţii, în Fondul Bibliotecă se află un număr de manuscrise – pentru detalii, apăsaţi aici.


                        



Programul Sălii de studiu de la sediul central al C.N.S.A.S.

Pentru petenţi:
Luni – Joi: 09.00 – 16.00
Vineri: 09.00 – 13.00

Pentru cercetătorii acreditaţi:
Luni: 09.00 – 16.00
Marţi, Miercuri, Joi: 09.00 – 18.00
Vineri: 09.00 – 13.00



Programul Sălii de studiu de la Depozitul de Arhivă Popeşti Leordeni

Pentru petenţi şi cercetătorii acreditaţi:
Luni – Joi: 08.30 – 15.30
Vineri: 08.30 – 13.00


                        



Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii este o autoritate administrativă autonomă cu personalitate juridică, aflată sub controlul Parlamentului.
Instituţia funcţionează la nivel naţional ca structură unică şi este condusă de un Colegiu compus din 11 membri numiţi de Parlamentul României.
În virtutea atribuţiilor pentru care a fost creat, C.N.S.A.S. asigură:
– accesul la propriul dosar întocmit de Securitate şi deconspirarea lucrătorilor Securităţii şi a colaboratorilor acesteia;
– accesul la informaţiile de interes public privind calitatea de lucrător al Securităţii în cazul candidaţilor la alegerile prezidenţiale, generale, locale şi pentru Parlamentul European (Preşedintele României, deputaţi şi senatori, membrii guvernului, secretarii de stat, prefecţi, primari ş.a.m.d.) Aceste informaţii sunt accesibile la cerere presei scrise şi audiovizuale, partidelor politice, O.N.G.-urilor precum şi instituţiilor publice. Pentru persoanele care candidează la funcţii publice există obligativitatea unei declaraţii pe proprie răspundere privind colaborarea cu fostele instituţii represive, declaraţie care este ulterior coroborată cu verificările efectuate din oficiu de C.N.S.A.S.
– publicarea informaţiilor şi a documentelor cu privire la activitatea, structura şi componenţa Securităţii, care atestă implicarea acesteia şi a altor structuri politice şi represive ale regimului totalitar comunist în săvârşirea unor fapte împotriva vieţii, integrităţii fizice sau psihice, a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului;
– organizarea şi desfăşurarea activităţilor formativ-educative şi sprijinirea cercetărilor prin conferinţe şi expoziţii, derularea unor programe educaţionale, publicarea de studii ştiinţifice, monografii, colecţii de documente, în vederea cunoaşterii trecutului României între 1945-1989 şi consemnării istorice a activităţilor represive ale regimului comunist;
– publicarea documentelor cu privire la cazurile neelucidate de decese sau de dispariţii urmare a acţiunilor Securităţii şi sesizarea organelor de cercetare penală, atunci când este cazul;
– accesul cercetătorilor acreditaţi de Colegiul C.N.S.A.S. la documentele şi informaţiile cu privire la structura, componenţa, metodele şi activităţile Securităţii;
– accesul Comisiei pentru Constatarea Calităţii de Luptător în Rezistenţa Anticomunistă din cadrul Ministerului Justiţiei la copiile certificate de pe documentele identificate în dosarele existente în arhiva C.N.S.A.S. De această prevedere beneficiază persoanele care au fost condamnate din motive politice, care au suferit măsuri administrative abuzive sau care au întreprins acţiuni de împotrivire cu arme şi de răsturnare prin forţă a regimului comunist instaurat în România după 1945;
– accesul persoanelor interesate la copiile certificate de pe documentele identificate în dosarele existente în arhiva C.N.S.A.S. care fac obiectul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 103/2000 privind „Crucea Comemorativă a Rezistenţei Anticomuniste”.



      


Acest site necesită

Instalare Instalare