23 august – Ziua Europeană de Comemorare a Victimelor Totalitarismului
23 august este declarată Ziua Europeană de Comemorare a Victimelor Totalitarismului de către Parlamentul European din 2008. Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (C.N.S.A.S) se înscrie în proiectul European Network Remembrance and Solidarity prin care se dorește informarea tuturor cetățenilor, cu precădere a tinerei generații, cu privire la tragicul destin al contemporanilor regimurilor totalitare din secolul XX. Patrimoniul arhivistic deținut de C.N.S.A.S reprezintă cea mai mare arhivă la nivel național și a treia arhivă din Europa de Est în care sunt păstrate poveștile a mii de suflete, victime ale violenței și persecuțiilor înfăptuite în numele sistemelor totalitare. Instituția noastră continuă să cerceteze, să conserve și să colecteze cea mai mare parte a documentelor referitoare la crimele comise de aceste regimuri pe teritoriul României. Persoanele acreditate de către Colegiul C.N.S.A.S au posibilitatea de a descoperi în arhiva C.N.S.A.S. informații despre deportări în masă, muncă forțată, crime de război, Holocaust, epurări etnice, ingineria socială a mișcărilor de populație. 23 august 1939 reprezintă data istorică a încheierii pactului dintre cel de al III-lea Reich și URSS care a deschis calea către cel de al Doilea Război Mondial, iar în ceea ce privește România, readucem în memoria publică și spre știința noii generații, că această dată reprezintă momentul dureros al anexărilor teritoriale de către cele două puteri teritoriale, raptul teritorial al Basarabiei, Nordului Bucovinei și ținutului Herța, constituind totodată geneza fenomenului totalitar-comunist în țara noastră. 23 august 1944 a însemnat pentru România eliberarea de sub autoritatea Germaniei naziste, iar în scurt timp trecerea în sfera de influență sovietică. Deschiderea arhivelor și accesul la documentele vremurilor de atunci au menirea de a face lumină în această controversată perioadă a istoriei recente și de a ne învăța, pe fiecare dintre noi, că avem datoria de a nu permite repetarea timpului istoric, prin conștientizarea răului totalitar comunist și nazist. În acest context, C.N.S.A.S. prin activitatea depusă întru aplicarea corectă a legislației reparatorii de care beneficiază urmașii victimelor regimurilor totalitare, prin consilierea și îndrumarea acordată tuturor persoanelor interesate de înțelegerea și descifrarea documentelor din arhiva deținută, prin organizarea periodică de evenimente cultural-educationale și prin publicarea de studii și volume de documente aduce un pios omagiu milioanelor de victime. Totodată, angajații și conducerea C.N.S.A.S. își exprimă determinarea de a duce mai departe, zilnic, cu orice preț, demersurile necesare pentru menținerea vie a amintirii trecutului național tragic și pentru respectarea angajamentelor asumate de România ca semnatar al ”Declarației Europene de la Praga” (2010) și respectiv a “Declarației de la Varșovia” (2011). În vederea evidențierii documentelor inedite existente în arhiva C.N.S.A.S. referitoare la însemnătatea istorică a zilei de 23 august, instituția a digitalizat noi materiale arhivisticepe care cu acest prilej le pune la dispoziția tuturor celor interesați. CNSAS - D 012256 - Actul de la 23 august 1944 in lumina comentariilor străine CNSAS - D 012868 Vol.1 - Sărbătorirea zilei de 23 august in perioada anilor 1945 - 1949 CNSAS - D 012868 Vol.2 - Sărbătorirea zilei de 23 august in perioada anilor 1945 - 1946
Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității şi Muzeul Național Cotroceni
vă invită la expoziţia
„Un Principe al Coroanei României, Nicolae”
Recent, C.N.S.A.S. a fost partenerul Muzeului Național Cotroceni în cadrul expoziției „Un Principe al Coroanei României, Nicolae” și a contribuit la acest proiect prin punerea la dispoziție a unor documente din arhiva C.N.S.A.S., fond Documentar, privind Casa Regală. În acest context s-au identificat documente care includ convorbirile Principelui Nicolae pe linia ieșirii României din război, purtate la Lausanne, în februarie 1944, cu ministrul britanic Norton, ministrul american Harrison, Allen Dulles (reprezentantul Președintelui S.U.A., F.D. Roosevelt), Santos (ministrul Portugaliei), amiralul Bard, ambasadorul Franței, diplomați acreditați în statul helvet. De asemenea, documentele precizează intenția Principelui Nicolae de trimitere a unei scrisori către autoritățile de la București, pentru o mediere către aliați, prin ministrul Filotti acreditat la Budapesta, dar inițiativa acestuia s-a soldat cu un refuz al diplomatului român din Ungaria. Pe parcursul filelor unui dosar de supraveghere informativă externă a fostei Securități se menționează o informare despre activitatea Principelui Nicolae în cadrul Centrului Român de Cercetări Științifice din Paris în 1950 și de asemenea, ideea înființării unui comitet românesc în capitala Franței sub președinția sa. În acest context politic, se consemnează, pe linia activității de omogenizare a exilului românesc, prezența Principelui Nicolae în Germania, în vederea ”unirii tuturor românilor”, misiune încredințată de Regele Mihai. Un document central face referire la o notă din 1 decembrie 1948 privind o diplomație a exilului construită de Principele Nicolae prin legăturile cu Grigore Gafencu și precizează relațiile cu diplomații americani acreditați în Elveția, ministrul Harrison, ministrul de Externe al Elveției, Golez și cu reprezentanții caselor regale, de exemplu fosta regină a Spaniei, Victoria și Contele Juan, pretendent la tronul iberic. Se consemnează relațiile apropiate, menținute prin întrevederi și scrisori, cu Grigore Gafencu, Richard Franasovici, Raoul Bossy, Constantin Xeni, Emilian Berea și Mihail Pencovici, foști diplomați care au activat în spațiul Țării Cantoanelor, în cadrul proiectului de înființare a unui comitet al României libere. Prezentarea documentelor din partea C.N.S.A.S. a fost analizată și sistematizată de Doamna Laura Cornea și colectivul Direcției Arhivă Centrală din cadrul C.N.S.A.S. iar relația de comunicare și vernisare a fost asigurată de Președintele Constantin Buchet alături de inițiatorii expoziției de la Muzeul Palatului Cotroceni, coordonați de Doamna Director Florica Sava.
În data de 25 iulie 2023, Preşedintele Colegiului Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, domnul Constantin Buchet, împreună cu directorul Direcţiei Cercetare, Expoziţii, Publicaţii, domnul Silviu Moldovan, au participat la lucrările Conferinţei „Armata română şi patrimoniul arhivistic naţional”, organizată în Aula Universităţii din Piteşti, în cadrul „Zilele Arhivelor Militare”, de către Ministerul Apărării Naţionale, prin Marele Stat Major şi Arhivele Militare Naţionale Române - Depozitul Central de Arhivă „General Grigore Constandache”. Manifestarea ştiinţifică a fost dedicată Semicentenarului activităţii arhivistice în Garnizoana Piteşti şi a continuat o serie de manifestări aniversare care au fost organizate, sub aceeaşi egidă, în anii trecuţi (Centenarul Marii Uniri, respectiv Centenarul Arhivelor Militare Naţionale Române). Preşedintele Colegiului C.N.S.A.S. a prezentat comunicarea „Tipologia dosarelor fostei Securităţi: studiu de caz – Direcţia a IV-a Contrainformaţii Militare şi Direcţia a V-a Securitate şi Gardă”, iar directorul D.C.E.P. pe cea intitulată „Un episod al bătăliei împotriva trecutului: cazul Ion Botez, fotograf al S.S.I.”. Comunicările susţinute cu acest prilej au fost publicate în volumul conferinţei, apărut la Editura Centrul tehnic-editorial al armatei, sub coordonarea generalului-locotenent Corneliu Postu (directorul Statului Major al Apărării) şi a colonelului inginer Marius-Marian Olteanu (comandantul Unităţii Militare 02405 Piteşti). Volumul a fost lansat în cadrul conferinţei din 25 iulie 2023.
Mareșalul Ion Antonescu
Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității continuă să aducă, în atenţia publicului larg, dosare de mare interes din cadrul fondului Penal, prin digitizarea integrală și postarea pe site-ul instituției (în mai multe tranşe succesive) a unui nou dosar: cota P 013250, dosar de grup avându-l ca titular pe Ion Antonescu (conducător al statului român între 1940-1944), dosar compus din 138 de volume. Dosarul P 013250 oferă cititorilor date relevante despre evoluţiile politice din Regatul României, pentru perioada celui De-al Doilea Război Mondial, dar şi dinaintea declanşării acestuia şi în primii ani de după încheierea lui (în perioada Conferinţei Păcii de la Paris). Documentele, care servesc deopotrivă la redarea stării de spirit a populaţiei din deceniul al cincilea al secolului trecut, vin, de asemenea, în ajutorul cercetătorilor, dar şi a publicului larg amator de istorie, prin oportunitatea de a reconstitui unele contexte politice, dar şi prin aceea de a facilita schițarea unor profiluri personale. În acelaşi timp, cititorul va găsi numeroase informaţii atât asupra eforturilor, militare şi diplomatice, depuse de România pentru a anula consecinţele cedărilor teritoriale impuse de Uniunea Sovietică în vara anului 1940, cât şi în ceea ce priveşte tragica implicare a statului român în Holocaustul comis împotriva populaţiei evreieşti. Ancheta asupra lotului Ion Antonescu s-a înscris în tendinţa europeană generală de condamnare a moştenirii fasciste şi a războaielor declanşate din iniţiativa Germaniei hitleriste, pornind, totodată, de la obligaţiile ce reveneau României din Convenţia de Armistiţiu cu Naţiunile Unite (semnată la Moscova, în noaptea de 12/13 septembrie 1944).
Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității anunță finalizarea parteneriatului de colaborare încheiat cu Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța pe tema proiectului expozițional dedicat Zilelor orașului Constanța. In acest context, pentru proiectul expozițional realizat pe tema Sejururile estivale la Constanța și Mamaia, au fost selectate din arhiva C.N.S.A.S mai multe documente din perioada 1984-1989 referitoare la acțiunile operative ale fostei Securități, arhivate sub denumirea Acțiunea Estival, care vizau urmărirea cetățenilor români și străini, vizitatori ai stațiunilor estivale, firme străine care erau prezente pe litoral sau planuri de măsuri ale Inspectoratului Județean de Securitate Constanța și structura grupelor operative care acționau. Documentele selectate, alături de alte surse de arhivă care atestă dezvoltarea turismului estival sunt expuse în Piața Ovidiu și vor rămâne la dispoziția publicului larg în intervalul 19 mai-21 iunie 2023.
În vederea creșterii gradului de informare și pregătire
pentru diverse tipuri de risc (cutremur, incendiu etc.), consultați www.fiipregatit.ro - Platforma națională de pregătire pentru situații de urgență.
În atenția petenților și a persoanelor acreditate pentru studiul documentelor din arhiva C.N.S.A.S.
Având în vedere obligația instituțiilor publice care au obținut statutul de utilitate publică de a oferi metode alternative de plată a serviciilor publice furnizate contra cost, vă informăm că plata fotocopiilor și/sau CD -urilor solicitate poate fi efectuată prin virament bancar, în contul RO62TREZ7005032XXX014285 deschis la A.T.C.P.-M.B., titular C.N.S.A.S., C.U.I. 12932750, cu rugămintea de a specifica la explicații că suma reprezintă contravaloare fotocopii, precum și numele titularului cererii.
Baza de date a etnicilor germani deportați la „munca de reconstrucţie”
în Uniunea Sovietică (1945)
În cadrul mandatului său legal, Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii pune la dispoziţia solicitanţilor copii de pe documentele identificate în dosarele pe care le are în gestiune. Copiile xerox certificate C.N.S.A.S. pot fi utilizate în vederea recuperării/redobândirii unor bunuri/drepturi, în temeiul unor legi speciale:
Legea nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic şi măsurile administrative asimilate acestora, pronunţate în perioada 06 martie 1945 - 22 decembrie 1989;
Decretul-Lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 06 martie 1945, precum şi celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri;
Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 06.03.1945 - 22.12.1989;
OUG nr. 214/1999 privind acordarea calităţii de luptător în rezistenţa anticomunistă persoanelor condamnate pentru infracţiuni săvârşite din motive politice sau supuse din motive politice unor măsuri administrative abuzive în perioada 06 martie 1945 - 14 decembrie 1989.
În cadrul modificărilor aduse Decretului-Lege nr. 118/1990, Parlamentul României a adoptat prevederi legale privind despăgubirea, prin acordarea de compensaţii financiare, a copiilor persoanelor persecutate din motive politice, deportate în străinătate sau constituite în prizonieri de război, inclusiv în cazul etnicilor germani deportaţi în U.R.S.S., din dispoziţia Comisiei Aliate de Control. Astfel, C.N.S.A.S. a realizat, pe baza documentelor identificate în dosarele fostelor servicii poliţieneşti din perioada 1945-1948 şi ulterior de Securitate (1948-1989), un indice al cetăţenilor români de etnie germană care, la începutul anului 1945, au fost ridicaţi forţat de la domiciliu şi trimişi la aşa-numita „muncă de reconstrucţie” în U.R.S.S. Modalitatea de lucru a făcut apel la o indexare referenţială simplă, cu datele minime de identificare a persoanelor şi cu trimitere la filele de dosar în care se regăsesc. Menţionăm faptul că prezenţa unui nume în acest indice nu certifică automat calitatea de deportat/repatriat la/de la „munca de reconstrucţie” în U.R.S.S., fiind necesară o analiză a documentului la care se face referire. Spre exemplu, există persoane repatriate odată cu cele din categoria de interes, dar care nu fuseseră ridicate forţat de la domiciliu de către armata sovietică, ci au avut calitatea de prizonieri de război. Unele documente sunt degradate, fiind parţial ilizibile. Mai mult, întrucât o bună parte a documentelor studiate pentru întocmirea indicelui sunt redactate olograf, de către persoane cu un nivel inferior de instrucţie, iar altele sunt copii dactilografiate ale unor astfel de documente, grafia numelor este adesea eronată. Există multe transcrieri fonetice sau variante „românizate” ale numelor sau prenumelor, uneori numele aceleiaşi persoane sunt consemnate în mod diferit în documente diferite, datele de naştere sunt de multe ori aproximative sau sunt citate atât pe stil vechi, cât şi pe stil nou. Informaţiile au fost introduse în indice aşa cum se regăsesc în documente, astfel că recomandăm o interogare extinsă, pornind de la constatările sus-menţionate (variante sau fragmente de nume/prenume/date de naştere).
Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității continuă să menţină în atenţia publicului larg cele mai importante episoade ale luptei pentru putere în cadrul Partidului Muncitoresc (Comunist) Român, prin digitizarea integrală și postarea pe site-ul instituției (în mai multe tranşe succesive) a unui nou dosar din Fondul Penal: cota P 000246, avându-l ca titular pe Teohari Georgescu, dosar compus din 49 de volume (inclusiv două volume de anexe). Dosarul P 000246 oferă cititorilor date relevante despre lupta fratricidă pentru putere care a fost dusă în primii ani de „democrație populară” și contribuie, totodată, la redarea stării de spirit din primul deceniu postbelic, în mod special în cadrul grupului conducător al Partidului Muncitoresc Român. Lectura acestuia vine în ajutorul cercetătorilor, dar şi a publicului larg amator de istorie, prin oportunitatea de a reconstitui unele contexte politice, dar şi prin cea de a încerca schițarea unor profiluri personale. Documentele care devin disponibile acum publicului larg, au o importanţă deosebită nu numai pentru reconstituirea crimelor şi abuzurilor comise de regimul comunist, ci şi pentru istoria din ilegalitate a Partidului Comunist, întrucât instrumentarea suspiciunilor faţă de eventuala colaborare cu organele Siguranţei „burgheze” a lui Teohari Georgescu este una dintre temele importante ale dosarului. Teohari Georgescu, fost ministru de Interne în perioada de maximă extindere a represiunii politice din România comunistă, este una dintre figurile cele mai notorii (chiar dacă nu şi-a dobândit notorietatea prin fapte pozitive) din cadrul guvernului condus de Petru Groza, instalat la 6 martie 1945, ca urmare a presiunilor sovietice. Precizăm faptul că, în conformitate cu prevederile legale, elementele de viață intimă au fost supuse procedurilor de anonimizare. Analiza trecutului recent devine mai facilă, odată cu accesul necondiționat la această sursă documentară primară, extinzându-se câmpul cercetării istorice și, totodată, se creează noi perspective în ceea ce privește problematizarea studierii aparatului de conducere al partidului unic.
Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității continuă să aducă în atenția celor interesați documente ale fostei Securități relevante pentru cunoașterea și înțelegerea trecutului recent al României. Este vorba de dosarul penal „Alexandru Teodorescu și alții”, aflat în arhiva CNSAS, cu cota fond Penal, dosar nr. 202, cu 11 volume, întocmit de fostele structuri represive ale României comuniste împotriva membrilor grupării cultural-spirituale „Rugul Aprins al Maicii Domnului”. Dosarul creat de Securitate conține 10 volume ale anchetei şi procesului, la care se adaugă încă un volum conţinând documentele recursului în anulare cerut după 1990 de către unii membri ai lotului. În total, dosarul P 202 însumează peste 4.500 file. Potrivit procedurii interne a CNSAS, dosarul a trecut printr-un proces de anonimizare, fiind vizate aspectele de ordin privat, în special cele medicale, mai puțin cele datorate regimului de exterminare din detenție. Dosarul „Rugul Aprins” conține procesele verbale de interogatoriu consemnate și inserate în materialul incriminator trimis în instanță, acte privind averea fiecărui arestat, documentele procesului, inclusiv cele de recurs, dar și dosarele de penitenciar, privind încarcerarea (cu fotografia aferentă), starea medicală, transferul de la un penitenciar la altul/lagăr de muncă, date privind efectuarea muncii forțate etc. Din acest dosar lipsesc documentele de penitenciar despre liderul lotului, Alexandru Teodorescu, cunoscut sub pseudonimul literar Sandu Tudor. Prin consultarea acestui dosar nu se poate reconstitui activitatea membrilor grupării religioase, ci mai degrabă modul în care structurile represive au creat un scenariu incriminator, cu amprente ideologice și ca un atentat la adresa statului, parte a unei mari conspirații legionare care, în concepția ministrului Alexandru Drăghici, s-ar fi înfiripat în Biserica Ortodoxă Română după 23 august 1944. De altfel, pentru a întări această imagine, în procesul penal al Rugului Aprins Securitatea a implicat şi persoane care nu făcuseră parte din grup, precum Arsenie Papacioc sau Dumitru Stăniloae. Din aceste motive, „Rugul Aprins” a fost considerat ca o grupare anticomunistă, care atenta la victoria socialismului în România postbelică. În fapt, Rugul Aprins a fost rodul unor întâlniri cultural-spirituale dintre intelectuali creștini și teologi ai Ortodoxiei românești, începute în august 1943 la Cernăuți, continuate la mănăstirea Antim din Capitală, în perioada 1944-1949, iar după interdicția impusă de Ministerul Cultelor și mutarea ieromonahului Daniil Sandu Tudor la Schitul Rarău (1953), perpetuate prin „exercițiile spirituale” pe care acesta le făcea cu tinerii studenți, sau prin colocviile care se organizau la domiciliul lui Alexandru Mironescu ori în chilia ieromonahului Sofian Boghiu de la mănăstirea Plumbuita. Pentru vizualizarea dosarelor apăsați aici.
Biblioteca Digitală a Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității
În aceste zile, marcate intens de pandemia de Coronavirus (COVID-19) și de măsurile de prevenire a răspândirii virusului, Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității își continuă activitatea și îndeplinirea obiectivelor asumate prin legea de funcționare. Astfel, instituția noastră pune la dispoziția publicului larg o adevărată Bibliotecă Digitală, constând în dosare ce pot fi studiate online și descărcate pentru uzul celor interesați în aprofundarea cercetărilor. De curând au fost încărcate, în cadrul proiectului „România Centenară”, un număr de 3 volume referitoare la Constantin Titel Petrescu, unul dintre militanții activi pentru Marea Unire. Acțiunea va continua ritmic prin publicarea de noi materiale arhivistice și, în aceste momente în care empatia, interconectarea și continuitatea societății trebuie să prevaleze, instituția noastră este alături de Dvs., oferindu-vă câteva momente de studiu liniștit și interesant.
În atenţia studenţilor, masteranzilor şi a instituţiilor de învăţământ superior!
Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS),
Direcția Cercetare, Expoziții, Publicații
organizează stagii de practică de specialitate în cadrul programelor de
studii universitare de licenţă sau masterat
Activităţile de tutoriat vor fi asigurate de:
dr. Silviu Moldovan - 0748 140 791; 0374 189 142;
e-mail: silviumldvn@yahoo.com
dr. Cristina Anisescu - 0752 207 293; 0374 189 181;
e-mail: crissanisescu@gmail.com
Dosarele lotului Lucreţiu Pătrăşcanu
Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității continuă să menţină în atenţia publicului larg cele mai importante episoade ale luptei pentru putere în cadrul Partidului Muncitoresc (Comunist) Român, prin digitizarea integrală și postarea pe site-ul instituției (în mai multe tranşe succesive) a unui dosar din Fondul Penal: cota P 000218, avându-l ca titular pe Lucreţiu Pătrăşcanu, dosar compus din 214 volume (inclusiv volume cu două părţi şi anexe).
Dosarul P 000218 oferă cititorilor date relevante despre lupta fratricidă pentru putere din primii ani de „democrație populară” și contribuie, totodată, la redarea stării de spirit din primul deceniu postbelic, în mod special în cadrul grupului conducător al Partidului Muncitoresc Român. Dosarul penal cuprinde documente specifice celor de urmărire penală (mandate de arestare sau ordonanțe de reținere; procese verbale de percheziție domiciliară; material probatoriu; referate de încheiere a cercetărilor) și sentinţa dată de către instanțele de judecată. Corpusul documentar al volumului este completat de procese verbale de interogatoriu, declarații, note explicative, referate și alte tipuri de documente. De asemenea, o parte extrem de importantă şi consistentă a dosarului este constituit din documentele comisiei de investigare a abuzurilor comise în cadrul anchetei lotului Pătrăşcanu, comisie constituită din dispoziţii superioare de partid, în a doua parte a deceniului al şaptelea. Remarcăm faptul că o parte din documentele emise de această comisie se referă la evenimentele cuprinse în dosarul P 000148 (care a fost, de asemenea, postat recent, integral, pe site-ul instituţiei noastre), în special la arestarea şi anchetarea lui Vasile Luca. Dosarul ajută la reconstituirea unor contexte politice, precum și la schițarea unor profiluri personale. Documentele care devin disponible acum publicului larg au o importanţă deosebită, nu numai pentru reconstituirea crimelor şi abuzurilor comise de regimul comunist (acestea fiind recunoscute în mod explicit şi în documentele comisiei de anchetă din anii `60), ci şi pentru istoria din ilegalitate a Partidului Comunist. Lucreţiu Pătrăşcanu este personalitatea comunistă cea mai larg acceptată în mediile democratice din România interbelică, fiind direct implicat şi în acţiunea de la 23 august 1944, când Casa Regală a decis întoarcerea armelor împotriva Germaniei hitleriste şi Ungariei horthyste. La instaurarea primului guvern pro-comunist din România, condus de dr. Petru Groza, Lucreţiu Pătrăşcanu fusese recompensat cu portofoliul Ministerului Justiţiei (6 martie 1945). Marginalizarea şi apoi înlăturarea lui rapidă de la putere, proces soldat cu arestarea din 1948 şi finalizat cu execuţia lui în Penitenciarul Jilava (aprilie 1954), după o extrem de îndelungată anchetă (în cursul căreia a refuzat până la capăt să recunoască acuzaţiile de spionaj care i se aduceau), constituie una din evoluţiile cele mai şocante din istoria timpurie a regimului comunist din România. Precizăm faptul că, în conformitate cu prevederile legale, elementele de viață intimă au fost supuse procedurilor de anonimizare. Analiza trecutului recent devine mai facilă, odată cu accesul necondiționat la această sursă documentară primară, extinzându-se câmpul cercetării istorice și, totodată, se crează noi perspective în ceea ce privește problematizarea studierii aparatului de conducere al partidului unic. Activitatea de digitizare şi postare integrală a unor dosare din fondul Penal, de mare relevanţă pentru istoria recentă, va continua şi în perioada următoare, cu cel care cuprinde ancheta altei figuri de primă importanţă a guvernului condus de Petru Groza, fostul ministru al Afacerilor Interne, Teohari Georgescu.
Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii a aflat cu multă tristeţe de încetarea din viaţă a cunoscutului scriitor, disident şi militant anticomunist Paul Goma. Născut la 2 octombrie 1935, în comuna Marna, în apropiere de Orhei, în Regatul României (actualmente, Republica Moldova), scriitorul ne-a părăsit cu discreția și modestia în care și-a trăit ultimii ani. Documentele aflate în arhiva fostei Securități dovedesc că Paul Goma a fost pentru români un simbol al luptei împotriva dictaturii, prin tenacitatea şi verticalitatea fără compromisuri cu care a înfruntat crimele şi abuzurile regimului comunist, pe toată durata acestuia: a fost deținut politic în timpul conducerii lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, a avut domiciliu obligatoriu, iar după punerea în libertate a fost permanent urmărit informativ, persecutat şi, în final, expulzat din ţară în 1977, cu retragerea abuzivă și ilegală a cetăţeniei române. Riscându-și de fiecare dată libertatea, Paul Goma s-a solidarizat în mod deschis și activ cu Revoluţia anticomunistă de la Budapesta, în 1956, și cu Mişcarea Charta `77, inițiată de intelectualii cehoslovaci. Pe lângă implicarea sa civică exemplară, Paul Goma ne-a lăsat o vastă și prețioasă operă literară, inspirată din experienţele trăite atât în Basarabia natală, cât şi în România comunistă şi, ulterior, în exil. A fost un patriot în adevăratul sens al cuvântului, un militant al drepturilor civile şi un luptător neobosit pentru drepturile româneşti din Basarabia. Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii regretă profund dispariția lui Paul Goma și transmite familiei condoleanțe, alături de întreaga sa compasiune. Pentru a onora amintirea acestei voci unice a conștiinței românești, instituția noastră va lansa în curând un proiect de digitizare integrală a documentelor create de fosta Securitate, cele 44 de volume care compun dosarele penale și de urmărire informativă ale lui Paul Goma urmând să fie postate pe site-ul instituţiei.
Fotografii din dosarul de penitenciar, Jilava, 1957
Fotografii din dosarul de urmarire informativă privind obiectivul „Bărbosul” – Paul Goma, 1971
Fotografii de filaj, București, 1977
Dosarele Lotului Vasile Luca
Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității aduce în atenția publicului larg încă un episod de istorie contemporană, prin digitizarea integrală și postarea pe site-ul instituției a unui dosar din Fondul Penal. Cota P 000148, avându-l ca titular pe Vasile Luca, dosar compus din 197 de volume (inclusiv anexe și opis), însumând 53.262 cadre, oferă date relevante despre lupta fratricidă pentru putere din primii ani de „democrație populară” și contribuie, totodată, la redarea stării de spirit din primul deceniu postbelic, în mod special în cadrul grupului conducător al Partidului Muncitoresc Român. Dosarul penal cuprinde documente specifice celor de urmărire penală (mandate de arestare sau ordonanțe de reținere; procese verbale de percheziție domiciliară; material probatoriu; referate de încheiere a cercetărilor) și sentințele date de către instanțele de judecată. Corpusul documentar al volumului este completat de procese verbale de interogatoriu, declarații, telegrame, procese verbale de confruntare, note explicative, referate și alte tipuri de documente. Din documentul „Tabel cu arestații ce apar în dosarele de anchetă și justiție în procesul lui Luca Vasile”, cuprins în volumul opis, filele I-II, aflăm numele celor implicați în proces (martori sau inculpați) și volumele în care aceștia figurează. Astfel, 24 de persoane, colaboratori ai fostului demnitar comunist, au interacționat cu organele statului, iar trei dintre acestea au primit pedepse grele cu închisoarea. Informații despre Vasile Luca se găsesc în vol. 1-14, 108, 109, 174, despre Alexandru Iacob în vol. 15-23, 118, 171, 172, 173, despre Dumitru Cernicica în vol. 24-38, 117 și despre Ivan Solymos în vol. 39-58; de asemenea, trebuie menționați și Aurel Vijoli, în vol. 59-67, Ioan Weisz, în vol. 68-71, și Elisabeta Luca (soția lui Vasile Luca), în vol. 13, persoane care au fost puse în libertate la încheierea urmăririi penale. Din multitudinea de date, se fac referiri la legăturile atribuite lui Vasile Luca cu „Siguranța Statului” (1924-1940), la activitatea fracționistă și la legăturile cu mișcarea sionistă, poziția ideologică și subminarea economiei naționale împreună cu „acoliții” (în volumele 1-2). Vasile Luca a fost arestat în data de 14 august 1952, din „ordin superior” (vol. 132, f. 1), iar prin Sentința nr. 180/8 octombrie 1954 a Colegiului Militar al Curții Supreme a RPR a fost condamnat la moarte. Fostul ministru de Finanțe a formulat o cerere de grațiere, însă Prezidiul Marii Adunări Naționale a comutat pedeapsa cu moartea în muncă silnică pe viață. Prin Decretul nr. 5/3 ianuarie 1963, deținutului Vasile Luca i s-a transformat pedeapsa de muncă silnică pe viață în muncă silnică pe 25 ani; la 27 iulie 1963 se consemna însă decesul acestuia în penitenciarul Aiud (vol. 173, f. 7). La baza declanșării operațiunii de răspundere penală nu a existat niciun material din care să fi rezultat săvârșirea vreunei infracțiuni, ci o informare din partea partidului unic, în care Vasile Luca și apropiații acestuia erau considerați deviatori, dușmani și creatori ai unui grup antistatal (vol. 182, f. 1). Sunt relatări conform cărora întreaga anchetă s-a desfășurat pe baza indicațiilor lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, sub conducerea directă a ministrului Afacerilor Interne, Alexandru Drăghici, folosindu-se mărturii neadevărate sau cu un grad de credibilitate scăzut. În plus, multe dintre acuzații nu s-au confirmat (vol. Anexa 6, f. 1). Avatarurile uneia dintre figurile marcante ale PCR/PMR, surprinse în copertele tocite ale unui dosar foarte solicitat de către cercetătorii acreditați la CNSAS, dezvăluie informații de interes științific privind modalitățile de soluționare a unor confruntări între grupurile de putere. Perdanții au plătit scump, iar învingătorii au „dictat” termenii judecății. Dosarul ajută la reconstituirea unor contexte politice, precum și la schițarea unor profiluri personale. De precizat că, în conformitate cu prevederile legale, elementele de viață intimă au fost supuse procedurilor de anonimizare. Analiza trecutului recent devine mai facilă, odată cu accesul necondiționat la această sursă documentară primară, extinzându-se câmpul cercetării istorice și, totodată, creează noi perspective în ceea ce privește problematizarea aparatului de conducere al partidului unic.
Lista persoanelor cuprinse în volumele dosarului P 0000148:
Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii va continua în perioada următoare să pună, în mod nemijlocit, la dispoziţia publicului larg interesat de istoria recentă, un mare număr de documente referitoare la confruntările din interiorul puterii comuniste. Următorul pas important în acest sens va fi postarea integrală a dosarului referitor la ancheta grupului Lucreţiu Pătrăşcanu.
ROMÂNIA CENTENARĂ
Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii se alătură eforturilor depuse de instituţii publice şi private, în vederea aniversării şi memorializării Centenarului Marii Uniri. Alături de manifestările ştiinţifice şi lucrările istorice dedicate evenimentelor din 1918, CNSAS decide să pună la dispoziţia publicului larg un număr considerabil de dosare ale fostei Securităţi, referitoare la marile personalităţi implicate în actul Marii Uniri, din diferitele provincii noi ale Regatului României (Basarabia, Bucovina, Transilvania), precum: Ion Flueraş, Pantelimon Halipa, Iosif Jumanca, Iuliu Maniu, Ioan Nistor, Ion Pelivan. Considerăm că aceste dosare au o mare relevanţă pentru istoria politică a României, deoarece anchetele penale şi informative din anii postbelici oferă informaţii despre destinul tragic al generaţiei Marii Uniri. Alăturăm dosarelor digitizate un grupaj de fotografii ale protagoniştilor, precum şi câteva filmări din timpul filajului lui Pantelimon Halipa, efectuat în Bucureşti de structura specializată din cadrul Securităţii. De asemenea, am decis să punem la dispoziţia vizitatorilor site-ului CNSAS o serie de lucrări edite datând din perioada interbelică, pentru o mai bună cunoaştere a contextului istoric, pe care documentele create de fosta Securitate îl deformează, în conformitate cu clişeele specifice ideologiei comuniste şi chiar cu nefasta decizie adoptată de Internaţionala Comunistă în 1924, prin care declara România drept un „stat multinaţional imperialist”. Partidul Comunist din România, afiliat Kominternului, a preluat această sintagmă, cu angajamentul implicit de a sprijini politica revizionistă a unor state vecine, în frunte cu Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste. Influenţa ideilor cominterniste asupra Securităţii a fost foarte puternică la începutul regimului comunist, ducând la apariţia, chiar în unele documente redactate de surse/cadre moderate, a unor exprimări contradictorii, precum în dosarul lui Ion Nistor: „Doctor în drept şi filozofie, licenţiat în litere de la Viena, titularul este unul dintre vechii luptători români pentru anexiunea Bucovinei la Patria-Mumă (subl. ns.). A făcut parte din comisiunea care a votat Unirea Bucovinei la Vechiul Regat” (vezi fond Penal, dosar nr. 16631, f. 19; dosarul conţine şi unele exprimări dure la adresa aşa-zisului „imperialism” românesc). Documentele pe care le postăm în cadrul Proiectului Centenarul Marii Uniri, pot fi descărcate integral şi gratuit. (Apăsaţi pe colajul de mai jos pentru acces la dosare). Precizăm faptul că filele anonimizate integral (din considerente de protejare a vieţii private a persoanelor) au fost eliminate din formatul PDF. În perioada următoare, vor fi postate şi alte documente semnificative pentru istoria României.
Pentru publicaţii privind Marea Unire apăsaţi aici.
Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii pune la dispoziţia tuturor celor interesaţi în studiul istoriei României postbelice un nou dosar fundamental pentru reconstituirea amplorii pe care au avut-o acţiunile represive din timpul regimului comunist. Ca urmare a preluării dosarului de la Arhiva Serviciului Român de Informaţii (unde acesta fusese păstrat sub numărul 7778), odată cu includerea lui în Arhiva CNSAS a fost recotat, regăsindu-se ca dosarul nr. 000053 din cadrul fondului Documentar. Acesta are 42 de volume, respectiv vol. 1-34, la care se adaugă părţile secunde ale volumelor 1, 2, 5, 6, 7, 8, 9 şi 10. Unitatea arhivistică este extrem de bogată în informaţii, având o componentă statistică pronunţată. De altfel, dosarul a fost deschis în urma solicitării conducerii Ministerului de Interne către structurile Securităţii Statului de întocmire a unor situaţii statistice referitoare la arestările şi condamnările persoanelor „duşmănoase”. Dinamica arestărilor efectuate de către organele de Securitate în perioada 1950-1968, punerile în libertate între anii 1962-1968, precum şi date referitoare la persoanele arestate şi cele anchetate în stare de libertate, care au fost trimise în justiţie, demascate sau avertizate (1965-1967) alcătuiesc o parte semnificativă a tabloului statistic. În fapt, esenţa informativă a dosarului constă în tabelele nominale cuprinzând persoanele condamnate pentru diferite infracţiuni de ordin politic, eliberate în baza decretelor Consiliului de Stat în perioada 1959-1964 şi incluse în baza de lucru a direcţiilor regionale sau a inspectoratelor judeţene ale M.A.I., din momentul eliberării din detenţie până la schimbarea regimului politic, în decembrie 1989. Statisticile nu se rezumă exclusiv la numărul celor arestaţi, anchetaţi şi/sau condamnaţi, cuprinzând şi dinamica reţelei informative a aparatului central şi teritorial de Securitate, precum şi a persoanelor aflate sub urmărire informativă la finele anilor `60. O altă componentă a dosarului constă în situaţii numerice ale persoanele arestate pentru tentativă, acte preparatorii, complicitate şi trecere frauduloasă a frontierei (1963-1965). Centralizarea datelor a fost realizată în urma redactării rapoartelor, documentarelor şi situaţiilor numerice privindu-i pe cetăţenii români care au plecat temporar în străinătate, în perioada 1960-1968, şi care au refuzat să se mai înapoieze în ţară. Unele volume completează în mod fericit documentele cunoscute din dosarul D 000019, precum vol. 26, referitor la „Situaţia arestărilor efectuate de organele Securităţii Statului în anii 1950-31.03.1968”. Concluziile documentului citat sunt similare ideilor adoptate la Plenara P.C.R. din aprilie 1968: „În privinţa legalităţii internării în unităţi de muncă, în perioada 1950-1954, a celor 22.077 persoane, s-a constatat că pentru marea majoritate a acestora, măsura nu a fost justificată” (f. 4). Astfel, dosarul D 000053 reprezintă un reper important în restituirea trecutului recent, pe date statistice solide, contribuind de astăzi, datorită diseminării lui facile prin site-ul CNSAS, la consolidarea oricărui demers ştiinţific privind istoria regimului comunist din România.
Pentru Inventar şi accesarea dosarelor, apăsaţi aici.
În cadrul proiectului, au fost postate până în prezent 10.197 documente
Proiectul de faţă vizează publicarea sistematică a actelor produse de organele centrale de stat şi/sau emise de Ministerul de Interne referitoare la structurile acestuia (securitate, miliţie, trupe de securitate, penitenciare, pompieri). Avem în vedere următoarele categorii de documente: decrete, ordine, directive, dispoziţii, hotărâri, instrucţiuni, protocoale, regulamente, programe şi planuri de măsuri pentru diferite acţiuni şi probleme etc. Dintre problemele la care se referă actele normative menţionăm: – organizarea şi funcţionarea unităţilor centrale şi teritoriale de securitate, precum şi a serviciilor independente; – organizarea şi desfăşurarea muncii informativ-operative de securitate şi miliţie (în mediul rural, în sistemul vamal, în rândul străinilor etc.); – organizarea şi funcţionarea evidenţelor de miliţie şi de securitate; – probleme de cadre (nomenclatoare de funcţii, salarizare, statute, fişe, referate, notări de serviciu); – desfăşurarea procesului instructiv-educativ în şcolile de securitate; – folosirea unităţilor şi subunităţilor de securitate-miliţie; – cooperarea între unităţile Ministerului de Interne, securitate, miliţie şi alte ministere şi instituţii civile; – folosirea, evidenţa şi controlul fondului C.I.S. (cheltuieli informative speciale); – activitatea de prevenire a acţiunilor teroriste, infracţiunilor şi altor fapte antisociale; – planuri de intervenţie pentru menţinerea şi restabilirea ordinii şi liniştii publice; – acordarea drapelului de luptă sau distincţiei „unitate de frunte” unor batalioane de securitate; – sărbătorirea zilelor armelor – securitate, miliţie, pompieri. În cadrul acestui proiect, ne propunem să selectăm documente începând cu anul 1948, anul înfiinţării Securităţii. În inventar documentele vor fi ordonate cronologic, şi nu pe probleme. Pe măsură ce vor fi identificate, documentele vor fi inserate în inventar. Dorim ca, prin realizarea acestui proiect, să valorificăm o parte din tezaurul arhivistic al C.N.S.A.S. şi să punem la dispoziţia celor interesaţi o gamă variată de documente despre structurile, obiectivele şi metodele de acţiune ale Securităţii, Trupelor de Securitate, Miliţiei. Actualizarea se efectuează periodic.
Peste 14.000 de file din arhiva C.N.S.A.S.
privind reeducarea de la Piteşti,
digitizate și postate pe site
Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (C.N.S.A.S.) continuă să pună la dispoziția cercetătorilor și a tuturor celor interesați documente din arhiva proprie prin digitizare și postare pe site-ul propriu. După publicarea actelor normative privind funcționarea Ministerului de Interne, a deciziilor de internare în coloniile de muncă sau a documentelor cuprinzând ancheta PCR din 1968 privind abuzurile Securității, C.N.S.A.S. a decis să publice documente care privesc un episod central al represiunii comuniste: reeducarea de la Pitești (1949-1951). Principalele surse arhivistice care cartografiază fenomenul Piteşti sunt reprezentate, pe de o parte, de dosarul din fondul Penal nr. 1114, însumând 24 de volume, constituind procesul intentat lotului Eugen Ţurcanu (10 noiembrie 1954), în urma căruia au fost condamnaţi 22 de deţinuţi, respectiv dosarul din fondul Penal nr. 1126, compus din 10 volume, reprezentând procesul lui Tudor Sepeanu şi al celorlalţi şase ofiţeri implicaţi în atrocităţi (16 aprilie 1957). Peste 14.000 de file din dosarele C.N.S.A.S. privind reeducarea din Penitenciarul Pitești pot fi accesate gratuit pe site-ul www.cnsas.ro.
Pentru o descriere a „fenomenului Pitești”, apăsați aici. Pentru indexul tematic şi conţinutul dosarului nr. 1114, apăsați aici. Pentru indexul tematic şi conţinutul dosarului nr. 1126, apăsați aici.
Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii este o autoritate administrativă autonomă cu personalitate juridică, aflată sub controlul Parlamentului. Instituţia funcţionează la nivel naţional ca structură unică şi este condusă de un Colegiu compus din 11 membri numiţi de Parlamentul României. În virtutea atribuţiilor pentru care a fost creat, C.N.S.A.S. asigură: – accesul la propriul dosar întocmit de Securitate şi deconspirarea lucrătorilor Securităţii şi a colaboratorilor acesteia; – accesul la informaţiile de interes public privind calitatea de lucrător al Securităţii în cazul candidaţilor la alegerile prezidenţiale, generale, locale şi pentru Parlamentul European (Preşedintele României, deputaţi şi senatori, membrii guvernului, secretarii de stat, prefecţi, primari ş.a.m.d.) Aceste informaţii sunt accesibile la cerere presei scrise şi audiovizuale, partidelor politice, O.N.G.-urilor precum şi instituţiilor publice. Pentru persoanele care candidează la funcţii publice există obligativitatea unei declaraţii pe proprie răspundere privind colaborarea cu fostele instituţii represive, declaraţie care este ulterior coroborată cu verificările efectuate din oficiu de C.N.S.A.S. – publicarea informaţiilor şi a documentelor cu privire la activitatea, structura şi componenţa Securităţii, care atestă implicarea acesteia şi a altor structuri politice şi represive ale regimului totalitar comunist în săvârşirea unor fapte împotriva vieţii, integrităţii fizice sau psihice, a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului; – organizarea şi desfăşurarea activităţilor formativ-educative şi sprijinirea cercetărilor prin conferinţe şi expoziţii, derularea unor programe educaţionale, publicarea de studii ştiinţifice, monografii, colecţii de documente, în vederea cunoaşterii trecutului României între 1945-1989 şi consemnării istorice a activităţilor represive ale regimului comunist; – publicarea documentelor cu privire la cazurile neelucidate de decese sau de dispariţii urmare a acţiunilor Securităţii şi sesizarea organelor de cercetare penală, atunci când este cazul; – accesul cercetătorilor acreditaţi de Colegiul C.N.S.A.S. la documentele şi informaţiile cu privire la structura, componenţa, metodele şi activităţile Securităţii; – accesul Comisiei pentru Constatarea Calităţii de Luptător în Rezistenţa Anticomunistă din cadrul Ministerului Justiţiei la copiile certificate de pe documentele identificate în dosarele existente în arhiva C.N.S.A.S. De această prevedere beneficiază persoanele care au fost condamnate din motive politice, care au suferit măsuri administrative abuzive sau care au întreprins acţiuni de împotrivire cu arme şi de răsturnare prin forţă a regimului comunist instaurat în România după 1945; – accesul persoanelor interesate la copiile certificate de pe documentele identificate în dosarele existente în arhiva C.N.S.A.S. care fac obiectul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 103/2000 privind „Crucea Comemorativă a Rezistenţei Anticomuniste”.
